Comoara din adâncuri care ar putea produce o revoluţie în medicină şi industrie

Aceste mici minuni oferă şansa de a crea atât noi medicamente, cât şi solvenţi industriali sau tratamente chimice. Până acum, pe baza descoperirilor, oamenii de ştiinţă au creat enzime noi pentru tratarea apelor reziduale şi substanţe chimice din care se pot obţine săpunuri. 

„Potenţialul biotehnologiei marine este aproape infinit. Este deja clar că mare parte din diversitatea biologică şi genetică de pe Pământ se ascunde în ecosistemele marine şi mai ales în componentele microbiene. Mai mult de 95% din toate organismele vii din ocean sunt microbiene. Ele reprezintă o resursă incredibilă”, a declarat Curtis Suttle de la University of British Columbia.

• ProMotor lansează episodul #54 din „Podcast cu Prioritate” alături de Bogdan Stelea
• Dragos Anastasiu: „Banul e doar o consecință a faptelor tale bune”. Lecție deschisă despre succesul în…

Cu toate acestea, descoperirea acestor bogăţii printre care se numără şi mii de spongieri, bacterii şi virusuri, ridică unele probleme cu privire la daunele pe care ştiinţa le-ar putea produce asupra ecosistemelor marine. Oamenii de ştiinţă se tem că principalele surse în care se găsesc aceste vietăţi ar putea fi afectate şi chiar distruse de cercetătorii care se vor grăbi să le analizeze. În plus, preocupările se concentrează asupra ţărilor în curs de dezvoltare ale căror ape conţin surse bogate de viaţă marină care ar putea fi vizate şi exploatate de companiile chimice din Occident. 

Dacă pe uscat există legi care reglementează exploatarea animalelor, a plantelor şi a microbilor, astfel de norme nu au fost create şi pentru mediul acvatic. 

În ultimul timp, spongierii s-au dovedit a fi resurse inedite pentru industria farmaceutică. Spongierul Tethya crypta, din Belize, conţine substanţe chimice care deţin proprietăţi împotriva cancerului şi antivirale. De asemenea, drogul anticancer Halaven este obţinut din spongierii din familia Halichondria. 

Probele marine au fost prelevate de-a lungul anilor 2008 – 2011, când omul de ştiinţă a Craig Venter şi echipa sa au colectat între 200-400 de litri de mostre de apă, la fiecare 321 kilometri. 

Deocamdată nimeni nu ştie ce proprietăţi au cele 20 de milioane de gene noi şi miile de familii de proteine, dar majoritatea cercetărilor cresc că ele ar avea potenţialul de a ajuta la creare unor noi medicamente. 

Sursa: The Gusrdian