A fost identificat „dicţionarul” din creierul uman

Studii precedente au arătat că pot afla cuvintele pe care le ascultă un individ, dacă îi urmăresc activitatea cerebrală. Acum, însă Joao Correia de la Universitatea din Maastricht, Olanda, a dorit să depăşească acest nivel şi să descopere activitatea care stă la baza înţelesului, în sine, al fiecărui cuvânt. 

În studiul său, Correia a utilizat tehnici de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională pentru a studia activitatea cerebrală a 8 voluntari poligloţi, în timp ce aceştia ascultau o înregistrare care reda, în engleză, numele a 4 animale: taur, cal, rechin şi raţă. 

• „Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti”, a avertizat Donald Trump
• Groenlandezii se pregătesc de o posibilă invazie militară

Specialiştii au monitorizat modelele activităţii neuronale din cortexul anterior stâng (cunoscut pentru implicare sa într-o gamă de sarcini semantice) şi au creat un algoritm pentru a identifica ce cuvânt a auzit fiecare voluntar. 

Pentru că echipa lui Correia a dorit să evidenţieze activitatea cerebrală asociată înţelesului fiecărui cuvânt, în studiu au fost alese cuvinte cât mai asemănătoare (în limba engleză, cuvintele bull, horse, shark şi duck sunt alcătuite dintr-o singură silabă). Pe lângă faptul că toate cuvintele exprimau animale, specialiştii s-au bazat şi pe faptul că ele au fost învăţate în aproximativ aceeaşi perioadă de evoluţie a creierului. 

Ulterior, cercetătorii au vrut să observe dacă diferenţele de la nivelul activităţii cerebrale erau asociate cu sunetele produse de rostirea cuvintelor sau cu înţelesul lor. Pentru acest lucru ei i-au pus pe subiecţi să asculte varianta în olandeză a cuvintelor. 

Rezultatele au arătat că indiferent dacă aceste cuvinte erau pronunţate în engleză sau în olandeză, fiecare dintre ele activau acelaşi pattern cerebral. 

„Acest tip de abordare a recunoaşterii modelelor cerebrale reprezintă un instrument ştiinţific de investigare foarte interesant deoarece poate arăta locul din creier în care se adăposteşte cunoaşterea. În ciuda faptului că un cuvânt sună diferit în limbi distincte, la nivel cerebral el activează aceleaşi zone”, a explicat cercetătoarea Zoe Woodhead, care nu a fost implicată în studiu. 

Cu toate acestea, modelele cerebrale identificate în acest studiu au fost diferite de la persoană la persoană. Creierele sunt precum feţele: ochii, nasul gura au toate un loc definit, dar detaliile pot fi foarte diferite. Înţelesul unui cuvânt poate fi stocat în aceeaşi zonă, dar neuronii sunt diferiţi. Prin urmare, în viitor, când vom dori să realizăm maşini care să citească gândurile va trebui, mai întâi să învăţăm reprezentarea unică a individului pentru fiecare cuvânt în parte.