Omenirea a atins un prag crucial în istoria agriculturii

Pe de altă parte, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimente şi Agricultură (FAO) consideră că pentru a hrăni omenirea în 2050 va fi necesar ca fermierii să cultive alimente pe o suprafaţa cu  2.589988 de kilometri pătraţi mai mare decât cea actuală. Mai mult, există şi scenarii care arată că agricultura ar putea distruge ecosistemele naturale pe o suprafaţă egală cu cea a Statelor Unite ale Americii. 

Ce anume duce la crearea unor versiuni atât de diferite legate de viitor? În principiu, se ajunge la o câteva ipoteze legate de cerere şi ofertă. 

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

De exemplu, cei de la Rockefeller susţin că cererea de carne şi mai ales de cea de vită, nu creşte la fel de repede cum se credea. Chiar dacă chinezii consumă mai multă carne, pe măsură ce se îmbogăţesc, ei nu consumă la fel de multă carne precum alte ţări. 

Cea mai importantă presupunere priveşte capacitatea fermierilor de a creşte cantitatea de alimente pe care o pot cultiva pe fiecare hectar. Cei de la Rockefeller cred că fermierii vor continua să crească randamentul culturilor în acelaşi ritm ca până acum, adică cu 1,7 procente pe an, începând din 1961. FAO, în schimb, nu crede că acest lucru se poate întâmpla. Creşterea producţiei a fost mult mai scăzută de-a lungul ultimilor 20 de ani, de doar 1,2%. Mai mult, ei susţin că producţia va continua să scadă, sub impactul schimbărilor climatice. 

Totuşi, Jesse Ausubel, de la Universitatea Rockefeller este de părere că aceasta este un act arogant să crezi că, în cazul în care va fi nevoie, fermierii nu vor putea creşte productivitatea.