Ce le lipseşte copiilor născuţi prin cezariană? Cercetătorii au aflat răspunsul

Cercetătorii au descoperit diferenţe între bacteriile aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi prin cezariană şi cele aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi natural. Specialiştii cred că aceste diferenţe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieţi, consecinţe asupra sănătăţii copiilor.

Intestinul persoanelor adulte este populat de miliarde de bacterii „prietenoase” care ajută în procesul de digestie şi care ne protejează de patogeni, însă nou-născuţii nu au aceşti microbi. În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghiţite. De asemenea, bebeluşul obţine alte bacterii de la mama sa în urma alăptării. Astfel, intestinul copilului începe să fie populat cu bacterii benefice care joacă un rol crucial în dezvoltarea sistemului imunitar. (citeşte şi articolul Microbiomul – fiinţele care trăiesc în noi, controlându-ne viaţa).

• O nouă zi liberă legală: Ce sărbătorește România pe 10 mai?
• Cum riscă milioane de oameni să-și piardă cetățenia italiană?

Un copil care se naşte prin cezariană pierde această „scufundare” iniţială în bacterii. Mai mult, femeile care nasc prin cezariană tind să amâne alăptarea, iar de obicei doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecţiile în zona inciziei.

Experţii bănuiesc de ceva timp că bebeluşii născuţi prin cezariană sunt colonizaţi de alte tipuri de bacterii decât ceilalţi nou-născuţi. Anumite tipuri de bacterii din microbiom, însă, sunt dificil de crescut într-un vas de cultură în laborator. Abia recent, în urma progresului realizat în domenii precum secvenţierea ADN-ului, ce permite identificare genetică rapidă a unei bacterii individuale, oamenii de ştiinţă pot să efectueze o investigaţie detaliată a microbilor care trăiesc în noi.

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat mostre de scaun de la 24 de bebeluşi sănătoşi, mostrele fiind colectate la vârsta de 4 luni.

Analiza publicată în Canadian Medical Association Journal arată că bebeluşii născuţi prin cezariană nu prezintă un tip de bacterie cunoscută sub numele de Bacteroides. De asemenea, aceşti bebeluşi prezintă un număr scăzut de bacterii din categoria Escherichia-Shigella faţă de bebeluşii născuţi vaginal.

„Escherichia-Shigella sunt, în mod normal, printre primele bacterii care populează intestinul. Aceste bacterii creează astfel un mediu ospitalier pentru alte bacterii, precum Bacteroides, iar Bacteroides ajută la antrenarea sistemului imunitar al bebeluşului”, a explicat Anita Kozyrskyj, profesor în cadrul departamentului de pediatrie de la Universitatea Alberta.

Celulele imune din tractul gastrointestinal se obişnuiesc cu aceşti microbi benefici şi învaţă să nu îi atace. Acest lucru are loc în cadrul unui proces complex în care sistemul imun învaţă să deosebească inamicii de prieteni.

Orice dereglare a acestui proces de învăţare poate deschide calea spre un număr mare de afecţiuni în cazul cărora sistemul imun reacţionează excesiv la substanţe inofensive din mediu. În cazul astmului, de exemplu, plămânii devin inflamaţi atunci când sunt expuşi la anumite particule din aer.

Kozyrskyj subliniază că studii mai vechi arată că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc mai mare de astm, alergii alimentare, boala celiacă şi diabetul de tip 1 (în cazul căruia sistemul imunitar distruge celulele producătoare de insulină din corp). Aceşti copii sunt totodată mai predispuşi la obezitate – care s-ar putea datora amestecului de bacterii din intestin care procesează alimentele şi care absorb nutrimentele din intestin.

Noul studiu a identificat, de asemenea, diferenţe microbiene care par să prezinte o legătură cu stilul de alimentaţie al bebeluşului. Intestinele copiilor hrăniţi cu lapte praf aveau şanse de a conţine tulpini de Clostridium difficile, o bacterie patogenă care poate provoca diaree severă.

Deşi este nevoie de mai multe studii pentru a confirma rezultatele obţinute de cercetători, aceştia speră că această cercetare îi va face pe oameni să ia în calcul naşterea naturală în cazurile în care sănătatea mamei sau a fătului nu este ameninţată.

„Vrem ca părinţii şi doctorii să realizeze că deciziile pe care le iau în cazul cezarienei şi alăptatului poate afecta microbiomul noului născut, iar acest lucru poate avea efecte de-a lungul întregii vieţi în ceea ce priveşte sănătatea copilului”, a explicat Meghan Azad, autor al studiului.

Statisticile colectate în Canada arată că părinţii optează pentru naşterea prin cezariană în număr tot mai mare. În acelaşi timp, numărul cazurilor de astm creşte în paralel cu popularitatea cezarienei, astfel că acum 3 milioane de canadieni suferă de această afecţiune.

Sursa: Globe and Mail