Un medicament folosit de noi toţi are efecte stranii

Efectele analgezice (reducerea durerii) şi antipiretice (scăderea febrei) ale acetaminofenului sunt bine cunoscute, dar cercetătorii de la University of British Columbia, Canada, au descoperit cu surprindere un efect nou al medicamentului: diminuează „angoasa existenţială” şi teama de moarte. 

În cercetările lor, au utilizat Tylenol, un medicament disponibil fără reţetă, larg utilizat şi care conţine acetaminofen. 

• Veniturile gigantului Microsoft au explodat!
• Ștafeta torței olimpice de la Paris 2024 va include 30 de situri din patrimoniul UNESCO

Dincolo de aspectul oarecum bizar al descoperirii, acesta sugerează că anxietatea provocată de încercarea de a descoperi un sens în viaţă şi durerea fizică ar putea fi asociate cu una şi aceeaşi arie cerebrală.

„Când oamenii de simt copleşiţi de incertitudinile existenţei sau angoasaţi de sentimentul lipsei de rost în viaţă, ceea ce simt, ei, de fapt, ar putea fi un fel de nelinişte dureroasă”, spune cercetătorul Daniel Randles, de la University of British Columbia. „ Credem că Tylenolul combate angoasa existenţială în acelaşi mod în care combate durerea, deoarece pentru ambele tipuri de probleme sunt responsabile procese neurologice similare.”

În primul lor experiment, cercetătorii au recrutat peste 120 de studenţi, cărora li s-au administrat fie 1000 mg Tylenol, fie un placebo (o pastilă de zahăr), fiind apui împărţiţi în două grupuri.

Participanţii din primul grup (dintre care unii luaseră Tylenol, alţii placebo) au fost rugaţi să scrie două paragrafe despre ceea ce se va întâmpla cu corpurile lor atunci când vor muri şi ce simt în legătură cu acest lucru. 

Celorlalţi (grupul de control) li s-a cerut să scrie despre durerile de dinţi – un lucru neplăcut, dar care nu stârneşte, de obicei, nelinişti existenţiale.

Apoi, toţi studenţii au fost puşi să citească un raport ipotetic despre arestarea unei prostituate şi să propună o sumă pentru cauţiune, de la 0 la 900 $.

În acest scenariu, specialiştii se aşteapta, de obicei, ca oamenii să stabilească sume mai mari după ce au fost confruntaţi cu probleme existenţiale, ceea ce îi forţează să îşi reafirme valorile.

După cum se aşteptau, cei care luaseră pastila placebo şi fuseseră nevoiţi să scrie despre propria moarte au avut tendinţa de a fixa cauţiunea la peste 500 $.

În schimb, grupul de control care scrisese despre durerea de dinţi a stabilit sume relativ mici, în jur de 300 $.

Acelaşi lucru s-a observat însă şi la cei care luaseră Tylenol şi care scriseră despre ceea ce se va întâmpla cu corpurile lor după moarte – un rezultat care sugerează că acetaminofenul poate „amorţi” gândurile dureroase legate de moarte.

Rezultatele au fost confirmate printr-un al doilea test, în care studenţii au fost invitaţi să privescă fie o secvenţă cu durata de 4 minute din serialul de animaţie The Simpsons, fie o secvenţă din Rabbits, o serie de filme de scurtmetraj realizate în 2002 de regizorul David Lynch şi care imprimă o notă suprarealistă unor clişee din seriale de comedie familiare.

Rabbits nu conţine scene propriu-zis tulburătoare, dar există în el trei personaje care arată ca nişte oameni cu capete de iepuri şi care se mişcă de colo-colo printr-o încăpere slab luminată dintr-o casă de la periferie. În loc de conversaţie, schimbă replici incoerente precum ”Azi n-a sunt nimeni” sau ”Am un secret”, urmate adesea, în chip ilogic, de înregistrări de râsete sau aplauze. Şi, la fel ca alte realizări mai bine cunoscute ale lui David Lynch, precum Twin Peaks sau Mulholland Drive, Rabbits se desfăşoară într-o ambianţă muzicală stranie şi tulburătoare.

După vizionarea acestei secvenţe, studenţii s-au uitat la înregistrări ce prezentau violenţele de stradă care au avut loc la Vancouver în 2011, declanşate de faptul că echipa locală de hockey, Vancouver Canucks, a pierdut în faţa unei echipe americane, în campionatul pentru Cupa Stanley, cea mai prestigioasă competiţie nord-americană de hockey pe gheaţă. 

Studenţii au fost întrebaţi cât de aspru ar fi trebuit să fie pedepsiţi huliganii pentru actele de vandalism comise.

Cei care luaseră pastila placebo şi vizionaseră Rabbits s-au dovedit mult mai duri în ceea ce priveşte pedepsirea vinovaţilor, propunând, în medie, amenzi mai mari decât sunt date de obicei pentru acte de vandalism.

Cei care luaseră Tylenol înainte de a viziona Rabbits s-au dovedit, în schimb,  mai îngăduitori, la fel ca şi studenţii care vizionaseră The Simpsons.

Studii anterioare arătaseră, de asemenea, că acetaminofenul diminuează impactul dureros al respingerii sociale, iar unii cercetători consideră că atât durerea fizică, cât şi durerea sufletească provocată de respingere sunt cauzate de activarea unei anumite zone din creier, cortexul cingulat anterior dorsal.

„Bănuim că această regiune din creier are de asemenea un rol esenţial în modul în care suportăm înşelarea unor aşteptări şi greşelile, şi astfel s-ar explica faptul că Tylenolul ar avea asupra modulul în care suportăm incertitudinea sau angoasa existenţială acelaşi efecte pe care le are în caz de dureri de cap sau respingere”, spune Randles.

Ca o aplicaţie clinică a descoperirilor, cercetătorii spun că rezultatele lor ar putea deschide calea spre folosirea acestui medicament pentru a atenua simptomele celor ce suferă de anxietate cronică.

Rezultatele lucrărilor au fost publicate în jurnalul Psychological Science.

Sursa: Live Science