De ce se sărută oamenii?

Până acum, aceşti oameni de ştiinţă nu au explicat exact care sunt originile sărutului, însă au câteva teorii legate de acest subiect, constatând totodată modul în care noi suntem afectaţi fizic de sărut. 

Una dintre marile întrebări pe care şi le-au pus oamenii de ştiinţă este dacă sărutul reprezintă un comportament învăţat sau instinctual. Unii specialişti susţin că este vorba despre un comportament învăţat ce datează din vremea strămoşilor noştri primitivi. Este posibil ca atunci mamele să fi mestecat mâncare bebeluşilor şi să le-o fi transferat acestora direct de la ele din gură. Chiar după ce copii dezvoltau dinţi şi puteau mesteca, este posibil ca mamele să fi continuat să îşi apropie buzele de obrajii copiilor pentru a-i alina. 

• „Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti”, a avertizat Donald Trump
• Groenlandezii se pregătesc de o posibilă invazie militară

Această teorie conform căreia sărutatul este mai curând un comportament învăţat este susţinută de faptul că nu toţi oamenii se sărută. Anumite triburi, susţin antropologii, nu au acest obicei. Mai exact se pare că 10% din populaţia Globului nu obişnuieşte a se săruta. 

Pe de altă parte, există alţi oameni de ştiinţă care nu împărtăşesc acest punct de vedere. Ei consideră că sărutatul este un instinct, ca urmare a faptului că şi unele animale se sărută între ele. În timp ce majoritatea animalelor îşi freacă nasurile undele de altele ca gest de afecţiune, altele preferă să îşi apropie buzele unele de altele. 

De exemplu, maimuţele bonobo găsesc o multitudine de scuze pentru a face schimb de salivă între ele. Se folosesc de acest obicei pentru a se împăca după certuri, pentru a se alina unele pe altele, pentru a crea legături sociale şi uneori fac asta chiar şi fără a avea un motiv anume (aşa cum facem şi noi). 

Astăzi, cea mai larg acceptată teorie referitoare la sărut este aceea că oamenii se folosesc de acest gest pentru a „mirosi” calităţile partenerilor. Atunci când feţele a doi indivizi sunt apropiate, feromonii lor „comunică” făcând schimb de informaţii biologice legate de posibilitatea celor doi parteneri de a avea urmaşi sănătoşi. De exemplu, femeile preferă în mod inconştient bărbaţii care au un miros ce indică faptul că aceştia au gene din sistemul imunitar diferite de ale lor. Astfel, ele au şanse de a da naştere unor urmaţi cu un sistem imunitar mai puternic şi cu mai multe şanse de supravieţuire. 

Revenind la răspunsul simplu de mai sus şi acesta poate fi argumentat prin faptul că buzele şi limba conţin terminaţii nervoase care în timpul sărutului ajută la intensificarea sentimentelor.