Noi dovezi despre efectele nocive ale unei substanţe pe care o ingerăm din ambalajele de plastic şi metal

Cercetarea arată că bisfenolul A (BPA) poate afecta modul în care funcţionează genele din creierul şobolanilor de laborator. Cu toate acestea, unii oameni de ştiinţă afirmă că această descoperire nu este relevantă în cazul oamenilor.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că hrănirea femelelor de şobolan gestante cu BPA era asociată unor modificări de lungă durată asupra structurii epigenetice a genelor din ţesutul cerebral al urmaşilor lor, provocând schimbări ale anumitor aspecte ale comportamentelor tipice sexului respectiv, cum ar fi mirosirea, urmărirea şi agresivitatea.

• Papa Francisc a început cea de-a cincea săptămână de tratament pentru pneumonie dublă
• Familia actorului Gene Hackman a cerut blocarea publicării raportului despre deces

Mai multe studii mai vechi efectuate pe animalele de laborator au arătat că există o posibilă legătură între BPA şi efecte nocive asupra sănătăţii, însă acele cercetări au fost criticate de experţi pentru că foloseau doze foarte mari de BPA, mult mai mari decât cele la care sunt expuşi oamenii. De asemenea, studiile erau criticate pentru că şobolanilor le fusese injectat BPA-ul, în loc să le fie administrat prin dietă, aşa cum intră această substanţă în corpul uman.

În schimb, noua cercetare realizată de Frances Champagne de la Universitatea Columbia din New York s-a bazat pe doze „relevante” de BPA, ce au fost administrate şoarecilor în cadrul dietei.

Cercetătorii au concluzionat că „acest studiu oferă dovezi că expunerea maternă la doze mici de BPA duce la dereglări de lungă durată a căilor epigenetice din creierul progeniturii”. De asemenea, cercetătorii subliniază că „foarte important este faptul că rezultatele studiului nostru atestă că aceste schimbări induse de BPA au loc într-o regiune anume a creierului, în funcţie de sex, depinzând de doza de BPA”.

Profesorul Richard Sharpe de la Medical Research Council’s Centre for Reproductive Health din Edinburgh afirmă că, în ciuda faptului că studiul cercetătoarei americane este realizat corect, este dificil ca rezultatele sale să fie extrapolate în cazul oamenilor.

„Deşi rezultatele studiului arată că există o posibilitate ca BPA-ul să provoace efecte comparabile în rândul oamenilor, mai mulţi factori sugerează că acest lucru este improbabil. În primul rând, chiar şi cea mai mică doză folosită în acest studiu este de 10-20 de ori mai mare decât doza la care sunt expuşi, în mod normal, oamenii”, a comentat profesorul.

O altă problemă este faptul că între animalele din studiu se înregistra o variaţie semnificativă a rezultatelor, ceea ce face greu de crezut că rezultatele pot fi reproduse. De asemenea, studiul sugerează că BPA-ul acţionează prin dereglarea hormonului feminin estrogen, iar nivelul de estrogen este mult mai mare la femeile însărcinate decât la femelele de şobolan gestante.

„Dacă efectele descrise în acest studiu apar printr-un mecanism al estrogenului, atunci este improbabil să fie relevante în cazul oamenilor, deoarece nivelul estrogenului la femeile însărcinate este mult mai mare decât la şobolani, astfel că orice efect al bisfenolului A asupra estrogenului ar fi prea slab pentru a produce un efect”, spune specialistul.

Bisfenolul A se găseşte în cantităţi reduse în majoritatea oamenilor, însă nivelul expunerii este considerat de majoritatea experţilor a fi prea mic pentru a produce efecte biologice. Cu toate acestea, unii cercetători din SUA contestă această afirmaţie.

Sursa: The Independent