Cercetătorii au descoperit un nou tip de stele, reuşită ce duce la apariţia unei noi ramuri a ştiinţei (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Descoperirea, publicată miercuri în revista Astronomy and Astrophysics, a fost realizată pe baza unor măsurători regulate efectuate pe un număr de peste 3.000 de stele situate în roiul stelar NGC 3766, pe o durată de şapte ani. Descoperirea a fost realizată de o echipă de astronomi din Geneva, cu telescopul elveţian Euler de la Observatorul La Silla (Chile), care aparţine Observatorului European Austral (ESO).

Tlescopul elveţian Leonhard Euler de la Observatorul La Silla (Chile)    

• De la medicina centrată pe pacient, la medicina centrată pe administrație?
• O plantă otrăvitoare a invadat Irakul și i-a luat pe toți prin surprindere

În acel roi stelar, astronomul Nami Mowlavi şi colegii săi au descoperit, în premieră, un grup de 36 de stele care prezintă „infime variaţii în luminozitatea lor, de ordinul a 0,1% din strălucirea normală a acestor stele”, se afirmă într-un comunicat emis de ESO. Periodicitatea acestor variaţii este cuprinsă în intervalul 2-20 de ore.

Aceste stele, care fac parte dintr-un nou tip, rămas deocamdată fără o denumire, „sunt puţin mai calde şi mai strălucitoare decât Soarele”, precizează ESO.

„Existenţa acestei noi clase de stele variabile reprezintă o provocare pentru astrofizicieni„, a declarat Sophie Saesen, membră a echipei de cercetători elveţieni. „Modelele teoretice actuale prevăd că lumina lor nu ar trebui să varieze periodic, iar noi facem eforturi pentru a înţelege mai bine comportamentul acestui nou tip de stele”.

Originea variaţiei lor rămâne deocamdată necunoscută, însă astronomii au remarcat faptul că unele dintre acele stele par să aibă o rotaţie rapidă. Ele se învârt cu viteze care ajung până la jumătate din „viteza lor critică”, un prag dincolo de care stelele devin „instabile” şi îşi ejectează materia în spaţiu.

„În aceste condiţii, rotaţia rapidă va avea un impact important asupra proprietăţilor lor interne, dar nu putem încă să alcătuim un model al variaţiilor lor de luminozitate”, a explicat Nami Mowlavi.

Studiul variaţiilor de luminozitate ale stelelor variabile sau pulsante a dat naştere unei noi ramuri a astrofizicii, denumită „asteroseismologie”.

Surse: Mediafax, ESO