De ce se sinucid oamenii?

În ciuda eforturilor considerabile de prevenire,  numărul sinuciderilor a crescut considerabil în ultimii 50 de ani: aproape un milion de oameni recurg, în fiecare an, la acest gest disperat.

Studiul realizat la University of British Columbia şi publicat în jurnalul Suicide and Life-Threatening Behavior oferă medicilor şi cercetătorilor resurse noi pentru ameliorarea programelor de prevenire a sinuciderilor, pentru îmbunătăţirea tratamentului în cazul celor predispuşi la asemenea comportamente şi pentru reducerea riscului ca aceste comportamente să se repete la cei care au supravieţuit unei încercări de suicid.

• Maia Sandu: „Noi am luptat corect și am câștigat corect într-o luptă nedreaptă”
• Cum s-a apărat o senatoare australiană care l-a huiduit pe regele Charles

„Este vital să ştim de ce a încercat cineva să se sinucidă – asta ne spune care este modul cel mai bun de a-l ajuta să îşi revină”, spune prof. David Klonsky, de la departamentul de psihologie al universităţii. „Acest nou instrument de evaluare ne va ajuta să depăşim concepţia de «soluţii universal valabile» în ceea ce priveşte prevenirea sinuciderilor, ceea ce este esenţial. Motivaţiile diferite necesită tratamente şi intervenţii diferite.”

Studiul, la care au participat 120 de persoane care încercaseră, în ultimii trei ani, să se sinucidă (dar fuseseră salvate), sugerează că multe dintre motivaţiile despre care se crede că ar avea un rol major în sinucidere sunt relativ rar întâlnite. De exemplu, încercările de sinucidere reprezintă rareori un rezultat al impulsivităţii, un strigăt de ajutor sau un efort de a scăpa de o problemă financiară sau practică.

Dintre toate motivaţiile sinuciderii, două care au fost observate la absolut toţi participanţii au fost lipsa de speranţă şi suferinţa emoţională copleşitoare.

Studiul a mai arătat că acele încercări de sinucidere care erau influenţate de factori de ordin social – de exemplu efortul de obţine ajutor sau de a-i influenţa pe alţii – în general implicau o dorinţă de muri mai puţin pronunţată şi erau realizate într-un mod care lăsa persoanei respective şanse mai mari de a fi salvată. 

În schimb, încercările de sinucidere motivate de factori interni – lipsa de speranţă sau suferinţa insuportabilă – erau întreprinse cu o dorinţă de a muri mai mare decât în orice alt caz.

„S-ar putea să fie surprinzător pentru mulţi, dar concentrarea asupra motivaţiilor este o abordare nouă în domeniul cercetărilor asupra sinuciderii – una de care era nevoie urgent”, spune Klonsky. „Până acum, cercetările s-au concentrat, în mare măsură, asupra tipologiei persoanelor care au încercat să se sinucidă – caracteristicile lor demografice, genetice – fără să exploreze motivaţiile lor. Studiul nostru este primul care face acest lucru în mod sistematic.”

Sursa: EurekAlert!