Rosalind Franklin, femeia care nu a primit premiul Nobel pentru descoperirea ADN-ului, este sărbătorită azi de Google

Într-o zi din luna februarie a anului 1953, doi oameni de ştiinţă care lucrau la Universitatea Cambridge - unul britanic, altul american - au intrat triumfători într-un local zis „Vulturul”, anunţând că descoperiseră „secretul vieţii”. Părea o veste prea măreaţă pentru a fi anunţată la bodegă, dar aşa era viaţa universitară la Cambridge în anii '50, iar cei aflaţi de faţă erau cu toţii oameni de ştiinţă care înţelegeau importanţa unei asemenea noutăţi. Vestea…

În această primăvară se împlinesc 60 de ani de la descoperirea ADN-ului de către James Watson şi Francis Crick. În această perioadă James Watson se dedică cercetării pe tema cancerului, iar de curând a publicat un nou studiu asupra rolului pe care oxidarea îl joacă în cazul cancerului avansat, despre care spune că este „unul dintre cele mai importante eforturi depuse de mine de la descoperirea ADN-ului până acum”.

Pentru prima dată, a fost descoperit în celulele umane ADN funcţional format din patru catene, iar oamenii de ştiinţă cred că ar putea avea o legătură cu apariţia cancerului.

În 1953, James Watson şi Francis Crick au dedus structura ADN-ului pe baza unor date indirecte, iar modelul propus de ei s-a dovedit corect, fiind confirmat de toate descoperirile ulterioare. Nimeni nu văzuse însă, realmente, ADN-ul, molecula în care sunt stocate toate instrucţiunile genetice care guvernează dezvoltarea şi funcţionarea organismelor vii. Pentru prima dată, un om de ştiinţă italian a reuşit să fotografieze direct ADN-ul, cu ajutorul unui microscop electronic.

O echipă de oameni de ştiinţă din Oregon au creat embrioni cu gene provenind de la un bărbat şi două femei, folosind o tehnică controversată ce ar putea permite în viitor ca bebeluşii să evite moştenirea unor boli rare, incurabile.

O altă specie enigmatică s-a alăturat oamenilor de Neanderthal. Oamenii de ştiinţă au descoperit fragmente de ADN străin în genomul unor populaţii din Africa şi sunt de părere că este vorba de o specie “soră” cu cea a oamenilor de Neanderthal.

Oamenii de ştiinţă se apropie de sintetizarea formelor de viaţă în laborator, după ce au reuşit să demonstreze că materialul genetic artificial AXN poate fi replicat în eprubetă în mod asemănător cu ADN-ul.

O vorbă din bătrâni spune că munca grea ne îmbătrâneşte înainte de timp. Acum, un nou studiu arată că expunerea la violenţă poate provoca schimbări în ADN ce conduc la o îmbătrânire prematură a copiilor cu 7 - 10 ani.

Ah, dragostea… Toate vorbele din lume n-ar fi de ajuns pentru a-i reda efervescenţa, pentru a-i lămuri tainele, pentru a-i cânta splendoarea. Literatura a explorat-o sub toate aspectele, psihologia i-a investigat enigma, artele plastice s-au întrecut s-o înfăţişeze prin imagini… ce mai, misterioasa atracţie dintre bărbaţi şi femei este, fără îndoială, tema cea mai intens cercetată şi folosită ca sursă de inspiraţie, din toate timpurile. Complexă până dincolo de înţelegerea…