Chiar ai nevoie de antibiotice? O analiză va da răspunsul pe loc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cum antibioticele nu au acţiune asupra virusurilor, ci doar asupra bacteriilor, este important ca medicul să ştie ce fel de „microb” a provocat boala – un lucru care nu este întotdeauna uşor de aflat.

Testul care diferenţiază infecţia bacteriană de cea virală ar aduce mari avantaje atât fiecărui pacient în parte, cât şi sănătăţii publice: pacienţii nu vor mai avea de suportat în mod inutil efectele secundare – uneori foarte neplăcute – ale antibioticelor, iar cantitatea de antibiotice prescrise va scădea, în felul acesta putând fi ameliorată una dintre marile probleme ale lumii moderne – dezvoltarea rezistenţei bacteriilor la antibiotice.

Există în prezent teste care pot diferenţia infecţia virală de cea bacteriană, dar ele necesită analize de laborator care durează 2-3 zile.

Medicii, însă, presaţi de pacienţi să le prescrie pe loc medicamente care să le amelioreze simptomele, prescriu adesea antibiotice ca măsură de precauţie, pentru cazul că ar fi vorba despre o infecţie bacteriană. 

Această nou analiză va da medicilor indicii  în privinţa naturii infecţiei, evitându-se astfel administrarea de antibiotice în mod inutil.

În cadrul analizei este măsurată concentraţia sanguină a unei substanţe numite proteina C-reactivă (CRP). Nivelul sanguin al acestei proteine creşte atunci când organismul luptă împotriva unei infecţii bacteriene, dar nu şi în cazul în care sistemul imunitar luptă cu un virus, care declanşează un răspuns imun diferit. Astfel, dacă medicul constată, în urma analizei, că nivelul CRP este scăzut, va şti că nu e vorba despre o infecţie bacteriană, deci n-ar fi necesar tratamentul cu antibiotice.

Un studiu dfinanţat de Uniunea Europeană şi ale cărui rezultate au fost prezentate în 2010 a arătat cât de util ar fi testul: în cazul infecţiilor respiratorii (în general produse de virusuri) tratate de 600 de medici din 6 ţări, numărul de prescripţii medicale de antibiotice a scăzut cu 25% când medicii au folosit analiza CRP înainte de a decide asupra tratamentului.

Există şi cazuri în care nivelul CRP creşte din alte cauze, de exemplu inflamaţia produsă de artrita reumatoidă, ceea ce ridică unele întrebări în privinţa utilităţii testului. Dar, după cum explică specialiştii, acest test nu este o soluţie completă, ci un ghid; rezultatele lui trebuie coroborate şi cu alte informaţii – simptomele pacientului şi profilul său de risc – pentru a ajuta medicul să diagnosticheze problema.

Va mai trece timp până când testul va fi disponibil pe scară largă (probabil 2-3 ani în Marea Britanie), dar el ar putea deveni un element important atât pentru creşterea preciziei diagnosticelor, cât şi în reducerea consumului de antibiotice, deşi, după cum subliniază experţii, lucrul cel mai important este educarea medicilor şi a pacienţilor în ceea ce priveşte utilizarea responsabilă a antibioticelor.

Sursa: Mail Online