Prima pagină D:News

De ce este bine să fii într-un mediu dezordonat? Răspunsul ar putea schimba modul în care arată locurile de muncă

Redactia Descopera.ro | 09.15.2013 | ● Vizualizări: 1020
Mediul dezordonat joacă un rol esenţial în stimularea creativităţii     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Cum este mai bine, ordonat sau dezordonat? Kathleen D. Vohs, profesor de marketing la Şcoala de Management Carlson din cadrul Universităţii Minnesota oferă un răspuns surprinzător într-un articol publicat în New York Times.

Datele istorice favorizează tabăra ordonată, scrie Vohs. „E o strânsă legătură între curăţenie şi sfinţenie”, spune un vechi proverb, iar antropologul Mary Douglas a observat acum aproape 50 de ani o legătură între spaţiile curate şi deschise şi corectitudinea morală. Mai recent, psihologii au arătat că mirosul de lămâie al produselor de curăţat poate creşte nivelul standardelor etice ale oamenilor şi poate promova încrederea. Într-un alt studiu, oamenii asociau sălbăticia haotică cu moartea.

Totuşi, întreabă Vohs, dacă dezordinea e atât de rea, de ce o tolerează şi chiar apreciază atât de mulţi oameni?

„De curând, am speculat alături de doi colegi că dezordinea ar putea servi unui scop, la fel ca ordinea”, scrie Vohs. „Deoarece ordinea a fost asociată menţinerii standardelor societăţii, am prezis că oamenii care se vor afla în apropierea ordinii vor manifesta o dorinţă pentru convenţie. De asemenea, am prezis şi opusul: atunci când oamenii se vor găsi într-un loc dezordonat ei vor abandona convenţiile pentru a căuta direcţii noi”, mai spune profesorul de marketing.



Cercetătorii au efectuat câteva experimente pentru a testa aceste ipoteze, iar rezultatele publicate în jurnalul Psychological Science arată că bănuielile au fost corecte.

În primul studiu, cercetătorii au aranjat camerele din laborator astfel încât să pară fie ordonate, cu lucrări şi cărţi aşezate ordonat, fie dezordonate, cu lucrări şi cărţi aruncate neatent. Ulterior, oamenii de ştiinţă au invitat 188 de adulţi să viziteze laboratorul individual, aparent pentru efectuarea unui studiu referitor la alegerile făcute de consumatori. Fiecare subiect era trimis fie într-o cameră ordonată, fie într-una dezordonată, iar acolo îi era arătat un meniu dintr-un restaurant în care se vindeau smoothie-uri de fructe. Fiecare smoothie venea cu un „bonus” (ingrediente suplimentare) care putea fi ales din trei opţiuni: una pentru sănătate, una de wellness şi ultima cu vitamine.

Cercetătorii au creat două versiuni ale meniului. Jumătate dintre subiecţi au văzut un meniu care avea cuvântul „clasic” în dreptul opţiunii sănătoase, iar cealaltă jumătate aveau un meniu în care cuvântul „nou” însoţea opţiunea sănătoasă. Apoi, subiecţii au ales smoothie-ul dorit.

Aşa cum au prezis cercetătorii, atunci când subiecţii se aflau în camera ordonată aceştia alegeau opţiunea sănătoasă mai des — de aproape două ori mai des — atunci când era însoţită de eticheta „clasic”, adică atunci când era asociat convenţiei. Prezicerea cercetătorilor s-a adeverit şi în camera dezordonată, în care subiecţii alegeau mai des opţiunea sănătoasă — de peste două ori mai des — atunci când avea eticheta „nou”, adică atunci când era asociată neconvenţionalului. Aşadar, oamenii preferau convenţiile în camera ordonată şi noutatea în camera dezordonată.

Dat fiind că divergenţele faţă de convenţiile acceptate reprezintă esenţa ingeniozităţii, cercetătorii au hotărât să efectueze un al doilea experiment pentru a testa dacă dezordinea stimula creativitatea. 

De această dată 48 de voluntari au venit individual în laborator, fiind iarăşi trimişi într-una din cele două camere (ordonată sau dezordonată). De această dată, subiecţilor li s-a spus că o fabrică de mingi de Ping-Pong are nevoie de idei noi de utiliare a mingilor de Ping-Pong, fiind rugaţi să scrie pe o foaie de hârtie toate ideile la care se pot gândi. Cercetătorii au apelat la judecători independenţi pentru a evalua răspunsurile în funcţie de gradul de creativitate. Spre exemplu, printre răspunsurile care au obţinut un scor mic în ceea ce priveşte creativitatea se numără folosirea mingilor de Ping-Pong pentru beer pong (un joc de petrecere în care sunt folosite mingile de Ping-Pong, motiv pentru care ideea nu este inovatoare). Printre răspunsurile evaluate drept creative se număra folosirea mingilor de Ping-Pong ca tavă pentru obţinerea cuburilor de gheaţă şi ataşarea lor de picioarele scaunelor pentru a proteja podeaua.

Atunci când au analizat răspunsurile, cercetătorii au descoperit că voluntarii din ambele camere au oferit aproximativ acelaşi număr de idei, ceea ce sugerează că au depus un efort similar. Cu toate acestea, participanţii care au oferit răspunsuri în camera dezordonată erau mai creativi, aşa cum s-au aşteptat oamenii de ştiinţă. Ideile lor erau considerate în medie cu 28% mai creative, iar atunci când cercetătorii au analizat ideile clasificate de judecători drept „foarte creative”, au descoperit că prezenţa în camera dezordonată reprezenta un stimul remarcabil. Subiecţii din camera dezordonată produseseră aproape de 5 ori mai multe idei „foarte creative” decât subiecţii din camera ordonată.

Rezultatele din acest studiu au fost confirmate ulterior de alţi cercetători de la Universitatea Northwestern, care au descoperit că voluntarii dintr-o cameră dezordonată realizau desene mai creative şi erau mai rapizi în rezolvarea unui puzzle decât voluntarii dintr-o cameră ordonată.

„Rezultatele noastre au implicaţii practice”, spune Vohs. „De exemplu, există o tendinţă minimalistă în design-ul birourilor contemporane în care spaţiile private nu mai sunt la modă, fiind preferate birourile comune care ocupă un spaţiu mai mic per angajat. Cu alte cuvinte, este mai puţin spaţiu pentru dezordine”, afirmă cercetătoarea.

„În acelaşi timp, companiile discută despre cultivarea inovaţiei şi a creativităţii, iar rezultatele noastre sugerează că aceste eforturi ar putea fi împiedicate de această tendinţă minimalistă. Deşi ordinea are cu siguranţă beneficiile sale, spaţiile curate ar putea fi prea convenţionale pentru a permite inspiraţiei să apară”, concluzionează Vohs.

Sursa: New York Times

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI