Nu este de ajuns să vorbeşti cu ele: oamenii de ştiinţă au descoperit un nou mod prin care putem ajuta plantele să crească sănătos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mulţi iubitori de plante obişnuiesc să vorbească cu ele pentru a le încuraja să crească. Acum, însă, oamenii de ştiinţă sugerează că ar trebui să atingem plantele pentru a le ajuta.  

Specialiştii de la Universitatea Fribourg, Elveţia, au stimulat frunzele plantelor Arabidsopsis thaliana, mângâindu-le cu degetul arătător şi cel mare. 

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

În câteva minute, ei au constatat că plantele au înregistrat schimbări biochimice. Mai exact, genele defensive ale acestora au fost activate, lucru care întărea rezistenţa plantei la  Botrytis cinerea, o ciupercă ce cauzează mucegaiul gri, Botrytis cinerea. 

Această reacţie a plantelor a fost provocată de „stresul mecanic” uşor, care în natură este creat de vânt, ploaie sau animale care fac ca frunzele să se mişte. 

Pentru că plantele de interior nu sunt expuse la astfel de surse de mişcare, ele ar putea obţine beneficii de pe urma mângâierilor umane. 

Biologul Lehcen Benikhlef, coordonatorul studiului de la Universitatea Fribourg , susţine că studii anterioare au indicat faptul că afectarea frunzelor poate induce un răspuns imunitare, însă noile descoperiri demonstrează că o abordare mai delicată este suficientă pentru ajutarea plantelor. 

„Rănirea frunzelor cu prin prinderea lor cu o pensată sau prin înţeparea cu un ac induce un răspuns imunitar puternic al A. thaliana la  B. cinerea. În noul studiu, noi am explorat efectul unei forme blânde de stimulare mecanică a rezistenţei plantei A. thaliana la ciuperca B. cinerea. Mai exact, am observat că un stimul mecanic blând aplicat la suprafaţa frunzei induce rezistenţa la B. cinerea. Plantele sunt cunoscute pentru sistemul lor senzorial sensibil prin care detectează modelele moleculare generate de patogeni. În acest studiu am demonstrat că un stres mecanic uşor poate fi perceput într-o manieră diferită ducând la apariţia unui anumit răspuns care include rezistenţa la o ciupercă necrotrofă virulentă”, a declarat dr. Benikhlef. 

Sursa: Telegraph