Cum ne afectează stresul modul în care percepem lumea?

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Wisconsin-Madison au folosit tehnici de imagistică pentru a examina modul în care stresul şi anxietatea acţionează asupra creierului. 

Echipa de psihologi coordonată de profesorul Wen Li a descoperit că atunci când un individ experimentează stresul, sistemul emoţional şi cel olfactiv din creier se asociază şi fac ca mirosurile inofensive să pară neplăcute. 

• Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
• Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?

Deşi, în general, sistemul olfactiv şi cel emoţional sunt aşezate unul lângă celălalt în creier, rar se întâmplă ca acestea două să interacţioneze. 

Notând în Journal of Neuroscience, prof. Li a declarat că rezultatele cercetării vor ajuta la descoperirea mecanismelor biologice care se activează atunci când un individ este stresat. 

Folosind tehnici de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională, oamenii de ştiinţă au analizat activitatea cerebrală a 12 participanţi după ce li s-au arătat imagini create pentru a induce anxietate. În acelaşi timp, indivizii erau expuşi la arome familiare, neutre. 

Înainte şi după ce subiecţilor li s-au arătat imaginile respective, ei au fost rugaţi să catalogheze diferite mirosuri. 

Rezultatele au indicat că, după ce au fost expuşi la imaginile ce le induceau anxietate, majoritatea participanţilor au răspuns negativ la mirosurile pe care anterior le catalogaseră drept neutre.

„După ce li s-a indus starea de anxietate, mirosurile neutre au devenit negative. În procesarea normală a mirosurilor, doar sistemul olfactiv este activat. Însă, atunci când un individ este stresat, sistemul emoţional devine parte a fluxului de procesare olfactivă. Devenim anxioşi şi ca urmare a acestui lucru experimentăm lumea într-un mod negativ. Mediul miroase urât în contextul anxietăţii. Se poate ajunge la un cerc vicios, devenim mai predispuşi la starea clinică de anxietate, pe măsură ce efectele se acumulează. Acest lucru ar putea duce la un nivel mai înalt de perturbări emoţionale şi la creşterea factorilor de stres din mediu”, a declarat prof. Li. 

Sursa: The Independent