Cum au reuşit să mute o piatră de 300 de tone? Misterul unei vechi relicve chineze a fost descifrat

Howard Stone, un inginer de la Universitatea Princeton este unul dintre oamenii care s-a întrebat cum a fost transportată o piatră de 300 de tone, la un templu din Oraşul Interzis din Beijing, pentru a fi utilizată ca rampă. 

Stone este un inginer care studiază dinamica fluidelor şi se pare că tocmai acest lucru l-a ajutat să descifreze misterul pietrei de 300 de tone. 

• „Noua Rusie” a lui Vladimir Putin include și teritorii de la granița cu România
• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…

Cum au reuşit să mute o piatră de 300 de tone? Misterul unei vechi relicve chineze a fost descifrat    (Foto: Shutterstock.com)

Împreună cu o echipă de oameni de ştiinţă chinezi el a descoperit un document vechi de 500 de ani în care se menţiona că lespezile au fost aduse de la 72 de kilometri depărtare, de-a lungul unui drum de gheaţă. În urma acestei descoperiri, Stone a analizat situaţia pentru a afla de ce anume ar fi avut nevoie lucrătorii pentru a-şi îndeplini misiunea. 

În primul rând el s-a întrebat de ce au folosit gheaţă, când chinezii aveau deja roata de 3.000 de ani. „Drumurile erau pline de denivelări, pe când gheaţa oferă o suprafaţă destul de netedă”, a explicat Stone. 

Documentul descoperit de cercetători descrie sumar tehnicile utilizate pentru transportarea pietrei, dar dezvăluie faptul că lucrătorii au săpat puţuri de-a lungul drumului. Acest lucru, spune Stone, le-ar fi asigura muncitorilor necesarul de apă pentru a crea gheaţa. De asemenea, documentul mai specifică şi că transportul a durat 28 de zile şi că a fost realizat în ianuarie, adică în timpul iernii. 

„Luând în considerare frecarea, masa pietrei şi temperaturile din Beijing în luna ianuarie de câţi oameni ar fi nevoie pentru a târî piatra”, s-a întrebat Stone. 

Astfel, el a realizat o serie de calcule matematice pentru a afla de câte persoane este nevoie pentru a târî o lespede de 120 de tone (greutatea descrisă în document) de-a lungul unui drum de 72 de kilometri, timp de 28 de zile. Totul a depins de frecarea care a avut loc între o sanie de lemn pe care a fost aşezată lespedea şi gheaţa de sub ea. În cele din urmă, calculele au indicat că un număr de 300 de indivizi ar fi suficient, în cazul în care ei au folosit apa pentru a lubrifia gheaţa, cu scopul de a reduce „coeficientul de frecare”. În acest mod, indivizii ar fi înaintat cam 6 metri pe minut. 

„Aveai ordin ca într-o lună să transporţi asta în condiţiile termice din Beijing. cred că acest lucru spune multe despre abilitatea lor de a planifica şi a proiecta”, a notat Stone în Proceedings of the National Academy of Sciences.