Mare parte din praful din casele noastre este de origine extraterestră!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De unde vine el? Cea mai mare parte provine din norul de praf interplanetar, o imensă fâşie de praf ce se întinde, în formă discoidală, în jurul Soarelui. Dar din ce se formează acest nor?

Studii recente sugerează că mai puţin de 10% din praf provine din asteroizi; în schimb, o cantitate mult mai mare îşi are originea în aşa-numitele comete jupiteriene (comete periodice, care se rotesc pe o orbită eliptică, în jurul Soarelui, şi au o perioadă orbitală scurtă, de maximum 20 de ani, şi o înclinaţie de max. 30 de grade). Aceste comete, alcătuite din gheaţă şi praf, orbitează în jurul Soarelui, orbita lor întinzându-se până în apropierea planetei Jupiter.

Cel mai probabil ele pătrund în Sistemul Solar ca urmare a ciocnirilor cu alte comete din centura Kuiper, un „brâu” de comete aflat dincolo de planeta Neptun.

Când praful cade pe Pământ, în funcţie de dimensiuni şi abundenţă, el poate produce aşa-numite ploi de meteori („stele căzătoare”, cum sunt numite popular.) Ploile anuale de meteori numite Perseide şi Leonide sunt produse de întâlnirea atmosferei terestre cu resturile = lăsate în urmă de cometele Swift-Tuttle  şi Tempel-Tuttle.

Praful provenit din comete se deplasează cu viteze mari, uneori peste 150.000 km/h; este încetinit de atmosfera Pământului, dar presiunea creată de fragmentele mai mari determină aprinderea lor şi apariţia fenomenului luminos caracteristic (meteor). 

În schimb, particulele mai mici pot suporta presiunea creată de deplasarea lor prin aer fără a se aprinde  şi, astfel, ajung până la suprafaţa Pământului.

NASA utilizează avioane speciale, un model numit ER2, care zboară la altitudini stratosferice (cca. 20 km, de două ori mai mult decât avioanele din zborurile comerciale) pentru a colecta praf cosmic, ce este adus pe Pământ pentru a fi studiat.

Cometele conţin praf foarte vechi, cel din care s-a format sistemul nostru solar şi, navigând departe de Soare în cea mai mare parte a existenţei lor, conservă nealterat acest praf, vechi de miliarde de ani.

Studiul acestor particule de praf reprezintă o adevărată călătorie în timp, în vremurile de început ale sistemului nostru solar,  permiţând oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine compoziţia a tot ceea ce ne înconjoară, inclusiv apa şi materia organică formată timpuriu.

Materia organică – substanţe chimice ce conţin legături carbon-hidrogen – este, de fapt, prezentă peste tot în Univers, spune Natalie Starkey, specialist care a întreprins mai multe studii asupra prafului cosmic. Una dintre marile întrebări este: cum au ajuns compuşii organici pe planete, pentru a permite apariţia vieţii? Încă nu ştim sigur cum a început viaţa pe Pământ, dar cometele şi asteroizii par „candidaţi” potriviţi pentru a transporta substanţe organice din spaţiu pe Terra.

Acelaşi lucru este valabil pentru apă, care există din abundenţă pe Pământ. Nu ştim însă dacă ea provine din asteroizi şi comete care s-au ciocnit cu Pământul sau dacă a existat pe planeta noastră de la bun început. Studierea mostrelor de material din comete ar putea ajuta la lămurirea acestui aspect.

Într-un studiu recent, Natalie Starkey  a măsurat proporţiile diferitelor forme ale mai multor elemente – hidrogen, oxigen, carbon, azot – în mostre de praf din comete, colectate de NASA.  Relaţiile dintre aceste elemente dezvăluie informaţii despre distanţa faţă de Soare  la care s-au format cometele şi arată ce fel de existenţă a avut cometa respectivă (de exemplu, dacă a fost supusă unor temperaturi înalte, ceea ce înseamnă că a trecut prin apropierea Soarelui.)

Aceste mostre de praf furnizează informaţii preţioase, ajutându-i pe cercetători să înţeleagă când şi unde s-au format planetele şi aduncînd noi date despre provenieneţa şi rolul  apei şi al substanţelor organice.

Sursa: Live Science