Lupta pentru supremaţie spaţială în Asia se încinge: India este cu un pas mai aproape de a intra în istorie

India doreşte să intre în istoria explorării interplanetare drept prima ţară din Asia ale cărei dispozitive vor ajunge pe Marte.

Racheta care a lansat sonda Mangalyaan (sau Mars Orbiter), de culoare aurie şi de mărimea unui automobil de mici dimensiuni, trebuie să ajungă la destinaţie în septembrie 2014, potrivit Organizaţiei indiene pentru cercetări spaţiale (ISRO).

• Nașterea acasă: avertismente vehemente și implicarea exclusivă a moașelor cu experiență
• Shake-uri de lux, ingrediente spectaculoase și o industrie de miliarde

„Racheta este pe drum şi va ajunge pe Marte după o călătorie de 10 luni în jurul Soarelui”, se precizează într-un comunicat emis de ISRO.

Racheta indiană, care se deplasează cu o viteză de 32 kilometri pe secundă, este totuşi prea puţin puternică pentru această misiune. Inginerii de la ISRO au avut ideea de a o face să orbiteze în jurul Terrei timp de o lună după lansare, pentru a o face astfel să câştige o viteză suficient de mare pentru a scăpa de gravitaţia terestră.

Inginerii de la ISRO au avut ideea de a o face să orbiteze în jurul Terrei timp de o lună după lansare, pentru a o face astfel să câştige o viteză suficient de mare pentru a scăpa de gravitaţia terestră.    

De la decolarea ei de pe 5 noiembrie, şase manevre de aprindere a propulsoarelor au fost realizate cu succes.

Concepută şi fabricată într-un timp record, şi cu un buget redus, sonda indiană este înzestrată cu senzori care vor avea misiunea de a detecta prezenţa metanului în atmosfera lui Marte, o prezenţă care ar acredita ipoteza existenţei unor forme de viaţă primitive pe această planetă care a prezentat în trecutul ei condiţii asemănătoare celor de pe Terra.

Misiunea marţiană, demarată în 2012, a costat doar 4,5 miliarde de rupii (55 milioane euro) şi a fost concepută potrivit „jugaad”, un principiu teoretic indian care constă în a găsi cea mai ieftină soluţie posibilă.

Mai multe ţări au lansat deja misiuni spaţiale spre Marte, în special Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia şi China, dar unele dintre ele, precum Japonia şi China, au eşuat.

India a avut şi ea mai multe eşecuri în domeniul spaţial, precum explozia la decolarea unui lansator în 2010 şi pierderea contactului cu sonda Chandrayaan în 2009.

NASA a lansat la rândul ei, pe 18 noiembrie, o sondă spaţială, MAVEN, în atmosfera înaltă a planetei Marte, cu scopul de a înţelege mai bine motivele care au dus la dispariţia celei mai mari părţi din atmosfera planetei. Bugetul alocat pentru misiunea MAVEN este de şase ori mai mare decât bugetul sondei Mangalyaan.

Robotul american Curiosity, un fel de rover 4 x 4 înzestrat cu 10 instrumente, a putut să stabilească, în premieră, că Marte a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, diminuând însă considerabil probabilitatea prezenţei actuale a unor forme de viaţă pe planeta roşie.

Surse: Mediafax, AFP, BBC News