Cum poţi afla dacă eşti pe punctul de a suferi o depresie?

Oamenii de ştiinţă au descoperit că pot prezice dacă un individ riscă să aibă un episod depresiv major în funcţie de cât de repede revine acesta la sentimentele negative.

„Sfântul gral al epidemiologiei depresiei constă în faptul că vrem să intervenim de timpuriu pentru a preveni apariţia episoadelor depresive în rândul oamenilor” a declarat cercetătorul Stephen Gilman de la Universitatea Harvard, care nu a fost implicat în studiu. 

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

În cercetare, oamenii de ştiinţă au intervievat 600 de oameni (uni clinic sănătoşi şi alţii care fuseseră diagnosticaţi cu depresie) să îşi noteze emoţiile pe care le simt de-a lungul a 5 sau 6 zile. Mai exact, la intervale diferite de timp, un ceas suna şi îi anunţa că este timpul să noteze cât de puternic se identificau cu fiecare dintre emoţiile următoare: încântat, vesel, trist sau nervos. Apoi, la 6-8 săptămâni după acest exerciţiu, participanţii au completat un chestionar mai detaliat în care şi-au notat nivelurile de depresie clinică.

Până la finalul studiului, aproximativ 13% dintre subiecţi au devenit mai deprimaţi. Astfel, oamenii de ştiinţă au observat că tendinţele legate de starea de spirit, care au fost înregistrate zilnic, au putut prezice dacă o persoană care anterior era sănătoasă urma să devină deprimată. 

Din punct de vedere matematic, schimbarea dintr-o stare sănătoasă în una deprimată semănă cu nişte puncte culminante, cu acele momente de masă critică în care un sistem îşi schimbă starea. Teoriile legate de aceste momente de masă critică sugerează că pe măsură ce un sistem se apropie de punctul culminant, el devine mai puţin rezistent. „În orice sistem, dacă acesta este împins un pic din starea lui de echilibru, atunci cu cât se apropie de punctul culminant, cu atât va avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi recăpăta echilibrul  după perturbare”, explică Ingrid van de Leemput, ecologist în cadrul Wageningen University and Research Centre, din Olanda. 

Într-adevăr, cu cât unui pacient îi lua mai mult timp să îşi revină din starea de tristeţe şi anxietate, cu atât el avea şanse mai mari ca la finalul studiului să fie deprimat. Ceea ce însemnă că individul în cauză era aproape de un punct critic între depresie şi sănătate. 

Rezultatele studiului coordonat de Ingrid van de Leemput s-au potrivit cu modelul matematic pe care oamenii de ştiinţă l-au creat anterior pentru a reprezenta modul în care schimbările emoţionale pot semnala un punct critic iminent. 

„Dacă o persoană sănătoasă are o discuţie neplăcută cu un angajator, atunci persoana în cauză va fi nefericită 10-20 de minute, după care se va simţi mai bine”, a explicat psihiatra Angelique Cramer de la Universitatea din Amsterdam care a lucrat alături de Van de Leemput. „Ceea ce observăm la oamenii care sunt pe cale să devină deprimaţi este faptul că a doua zi ei vor continua să fie trişti din cauza discuţiei din ziua precedentă”. De-a lungul timpului, diferite simptome ale depresiei (starea de spirit negativă, oboseala şi problemele de concentrare) pot crea o buclă de feedback negativ care cauzează bolile psihiatrice în plină floare. 

Ca urmare a acestor constatări, Cramer susţine că noua cercetare ar putea duce la crearea unor noi moduri prin care psihiatrii ar putea urmări starea pacienţilor.