Europa, satelitul îngheţat al lui Jupiter, aruncă în spaţiu trombe de apă mai mari decât Everestul (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europa este considerat unul dintre corpurile cereşti din Sistemul Solar care au cele mai mari şanse de a susţine forme de viaţă extraterestră.

O serie de imagini surprise de telescopul spaţial Hubble arată un surplus de hidrogen şi de oxigen în emisfera sudică a satelitului Europa, afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista Science.

• Muncitorii de la o viitoare autostradă au descoperit monede celtice din aur și argint
• Fenomenul El Niño revine clar: Masă uriașă de apă caldă detectată în Oceanul Pacific!

Imaginile au confirmat existenţa unor trombe de vapori de apă. Descoperirea creşte şansele ca oceanul acoperit cu gheaţă de pe Europa să fie accesat de la suprafaţă.

Misiuni spaţiale viitoare vor analiza acele mări şi oceane pentru a depista eventuale urme de viaţă.

Profesorul James Green, doctor în planetologie la NASA, a declarat: „Prezenţa apei i-a făcut pe cercetători să lanseze ipoteza potrivit căreia Europa, aşa cum o cunoaştem în prezent, adăposteşte forme de viaţă”.

„Acele trombe sunt incredibil de interesante – aduc la suprafaţă material din interiorul oceanului. Poate că există molecule organice care zac la suprafaţa satelitului Europa”, a afirmat profesorul James Green.

Oamenii de ştiinţă au descoperit fântâni uriaşe în imaginile realizate de Hubble în noiembrie şi decembrie 2012, dar şi în imagini mai vechi, realizate în 1999.

Ilustraţie ce arată locaţia şi dimensiunile trombelor de apă de pe Europa    

Astronomii spun că deţin deja dovada faptului că apa de pe Europa s-a „destrămat” în hidrogen şi oxigen deasupra regiunilor sudice polare ale acestui corp ceresc.

La fiecare secundă, şapte tone de materiale sunt ejectate dincolo de suprafaţa satelitului.

Acele trombe par să fie sezoniere – fenomenul durează doar şapte ore. Vârful de maximă intensitate este atins atunci când Europa se află la cea mai mare depărtare de Jupiter (apocentrul orbitei sale) şi dispar în totalitate atunci când satelitul se află la cea mai mică depărtare (pericentru) de planeta sa.

Acest fapt ar însemna că acceleraţia de flux mareic ar putea genera acele trombe, care produc fisuri în suprafaţa îngheţată.

Oamenii de ştiinţă vor să verifice, totodată, dacă aceste trombe şi dâre de apă sunt asemănătoare cu cele observate pe Enceladus, un satelit al planetei Saturn, unde emisii gazoase de mare presiune scapă dintr-o serie de crăpături foarte înguste existente în suprafaţa satelitului.

Agenţia spaţială americană (NASA) a conceput deja o serie de planuri preliminare pentru o misiune spre Europa. Sonda spaţială Europa Clipper ar putea trece la mică distanţă pe lângă acele trombe de apă, însă reducerile bugetare cu care se confruntă administraţia americană ar putea întârzia lansarea acestei misiuni.

Următoarea oportunitate realistă de studiere a acelor jeturi de apă este misiunea sondei spaţiale Juice, creată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Programată să fie lansată spre Sistemul Jovian (Jupiter şi cei patru sateliţi galileeni) în 2022, sonda Juice va efectua două rotaţii la mică distanţă de Europa în anii 2030. Cu puţin noroc, instrumentele de la bordul sondei vor putea să recolteze în mod direct câteva eşantioane din acele trombe.

Surse: Mediafax, BBC News, Universe Today