E posibil să moară cineva de râs?

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la City Hospital Birmingham, Marea Britanie, care au analizat cercetări şi rapoarte asupra unor cazuri medicale, înregistrate între aniii 1946 şi 2013 şi în care era implicat râsul. Rezultatele au fost publicate în numărul special de Crăciun al revistei British Medical Journal (BMJ), care apare anual şi care conţine cercetări serioase, fundamentate ştiinţific, asupra unor subiecte aparent „neserioase”.

Analizând datele, cercetătorii au descoperit numeroase dovezi că râsul este, într-adevăr benefic pentru sănătate, în cazul marii majorităţi a oamenilor. De exemplu, îmbunătăţeşte funcţionarea vaselor de sânge şi reduce rigiditatea arterelor, care constituie un factor de risc pentru apariţia unor probleme cardiace, precum atacul de inimă. Un studiu arăta că persoanele care râd cu uşurinţă prezintă un risc mai redus de apariţie a bolii coronariene.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Contrar zicalei, râsul nu îngraşă, dimpotrivă; un studiu din 2006 sugerează că 10-15 minute de râs sănătos în fiecare zi ard până la 40 de calorii.

Un alt studiu, din anul 2007, arată că râsul măreşte toleranţa la durere a oamenilor, efect atribuit de oamenii de ştiinţă eliberării de endorfine, substanţe secretate de organism şi care au efecte calmante.

Dar, în unele cazuri rare, mai ales când e vorba despre persoane cu anumite predispoziţii sau afecţiuni, râsul poate avea şi efecte nocive, a arată studiul din ediţia de Crăciun a BMJ.

Printre altele, este citat cazul unei femei ce avea o afecţiune congenitală a inimii (un orificiu care permitea comunicarea între cele două atrii ale inimii) şi care a suferit un accident vascular cerebral după ce râsese dezlănţuit vreme de 3 minute. 

O altă femeie, care suferea de o aritmie gravă, a murit după un episod de râs intens.

Râsul puternic poate determina pierderea cunoştinţei, poate să favorizeze rupturi ale inimii ori a ale esofagului, poate duce la dislocarea mandibulei, poate declanşa o criză de astm şi poate cauza incontinenţă urinară şi apariţia unor hernii abdominale. 

Articolul contrazice convingerea larg răspândită că râsul nu poate fi altfel decât benefic; deşi realmente bun pentru sănătate, în general, râsul poate, în cazuri izolate, să se dovedească dăunător.

Pentru a fi în ton cu caracterul ediţiei de Crăciun a BMJ, autorii încheie glumeţ, spunând că mai există şi alte aspecte ale râsului ce trebuie lămurite din punct de vedere medical; de exemplu, rămâne de văzut dacă umorul sec cauzează deshidratare sau dacă glumele de prost-gust provoacă dysgeusie (alterarea simţului gustativ).

Surse: Live Science, BMJ