Tu ce înălţime ai? Lungimea corpului ne poate predispune la paranoia

În noul studiu, oamenii de ştiinţă au arătat că atunci când ajustează virtual înălţimea unui individ îl fac pe acesta să se simtă mai prost şi să se teamă de ceilalţi. Cu alte cuvinte, cercetarea a indicat cum un nivel scăzut de stimă de sine poate duce la gânduri paranoice. Ca urmare a acestui lucru, ea va fi utilizată pentru dezvoltarea unor tratamente psihologice mai eficiente pentru paranoia severă. 

„O înălţime mai mare este asociată cu o o carieră mai bună şi succesul în relaţii. înălţimea este percepută ca impunând autoritate, de aceea ne simţim mai înalţi atunci când avem sentimentul să suntem puternici”, a explicat coordonatorul studiului, Daniel Freeman de la Universitatea Oxford. 

• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

El a mai declarat că în timpul experimentului, atunci când înălţimea oamenilor a fost redusă virtual, aceştia se simţeau inferiori, lucru care i-a determinat să fie foarte neîncrezători. 

„Acest lucru s-a întâmplat într-o simulare, un proiect de realitate virtuală (RV), dar noi ştim că oamenii se comportă în RV aşa cum o fac în viaţa de zi cu zi”, a adăugat Freeman. 

Echipa de specialişti coordonată de Freeman a testat 60 femei adulte din populaţia generală, care erau predispuse la „gânduri de neîncredere”. Acestea au fost supuse unei experienţe de RV, într-un tren care mergea în subteran. 

Participantele au experimentat aceeaşi „călătorie” de două ori, o dată când li s-a păstrat înălţimea reală şi o a doua oară când înălţimea le-a fost redusă cu aproximativ 25 de centimetri. În ambele cazuri ale experimentului, restul pasagerilor din tren erau programaţi să fie neutrii şi să cauzeze teamă. 

În timp ce majoritatea participanţilor nu au observat conştient diferenţa de înălţime, cea mai mare parte dintre ei au raportat că au experimentat sentimente negative (precum sentimentul de incompetenţă şi inferioritate) atunci când, în realitatea virtuală ei erau expuşi ca indivizi mai scunzi. 

Aceste gânduri negative s-au tradus într-o creştere a sentimentului de paranoia privitor la restul pasagerilor, au explicat cercetătorii.  Mai exact, participanţii aveau tendinţa de a crede că sunt urmăriţi, că cineva îi priveşte cu intenţii rele sau că încearcă să îi supere. 

„Cercetarea ne aduce o perspectivă cheie a paranoia, indicând că neîncrederea excesivă a oamenilor faţă de alţii se bazează direct pe propriile sentimente negative. Implicaţiile acestor rezultate într-un viitor tratament se referă la faptul că îi vom face pe oameni să se simtă mai încrezători în propria persoană pentru ca apoi ei să devină mai puţin bănuitori faţă de alţii”, susţine Freeman.