Home » D:News » Cum arată bizarul parazit care a inspirat creaturile hidoase din filmele „Alien”? (GALERIE FOTO)

Cum arată bizarul parazit care a inspirat creaturile hidoase din filmele „Alien”? (GALERIE FOTO)

Mihaela Stanescu 02.04.2014
Spre deosebire de monstruoşii paraziţi extratereştri din „Alien”, creaturile despre care se crede că ar fi servit drept sursă de inspiraţie pentru imaginea lor au doar câţiva centimetri lungime; sunt crustacee marine care parazitează creaturi oceanice numite salpe, având un mod de viaţă şi de „acţiune” fascinant pentru cercetători.

Măruntele Phronima sunt întâlnite în toate oceanele, cu excepţia apelor polare. 

„Victimele” lor, salpele, sunt creaturi gelatinoase, transparente, cu corpul în formă de butoiaş, ce pot fi întâlnite individual sau asociate în colonii de forma unor lanţuri lungi, alcătuite din zeci sau sute de indivizi prinşi laolaltă.

Phronima  atacă aceste fiinţe, transformându-le în gazde. Cu ghearele puternice ale membrelor din faţă, sapă efectiv în carnea gelatinoasă a salpei, înlăturând organele interne şi lăsănd doar pereţii „butoiaşului.” Apoi, se instalează în el şi călătoreşte astfel prin apele oceanului.

Această complexă relaţie interspecifică suscită câteva întrebări; de exemplu, Phronima  omoară salpa în acest proces, caz în care ar fi clasificată nu drept un parazit, ci un parazitoid? (Paraziţii nu îşi ucid gazda, ci trăiesc în ea astfel încât să îi permită să rămână în viaţă, pentru a le oferi hrană şi adăpost.)

Apoi, de ce navigarea în butoiaş este avantajoasă pentru Phronima?

Acest crustaceu marin este dificil de studiat, deoarece trebuie cercetat în stare vie şi înainte ca structura salpei în care locuieşte să fi fost afectată de expunerea la aer. În schimb, studiul unor salpe care fuseseră ”scobite” de Phronima  a arătat că ele încă mai conţin celule vii; acestea ajută la menţinerea structurii „butoiaşului”, oferind crustaceului un adăpost solid. Cu toate acestea, salpele scobite nu prea mai seamănă cu cele vii, de vreme ce nu mai păstrează decât ţesutul pereţilor exteriori. În acest caz, Phronima  ar fi, într-adevăr, mai curând un parazitoid decât un parazit.

Cât despre eficienţa energetică a deplasării în „butoiaş”, mărimea şi forma acestuia permit plutirea lui în masa apei, cu tot cu crustaceul locatar, ceea ce face ca Phronima  să consume mai puţină energie decât alte rude ale sale care trăiesc în masa apei şi care nu au asemenea echipamente plutitoare.

Toate aceste observaţii sugerează că Phronima s-a adaptat unei nişe ecologice aparte, care îi permite să călătorească prin ocean, împreună cu progenitura sa, şi să aibă astfel acces la resurse de hrană noi fără a cheltui foarte multă energie.

Butoiaşul oferă un adăpost sigur progeniturii, dar nu e foarte clar de ce şi masculii de Phronima duc cu ei un astfel de dispozitiv. E posibil ca acesta să fie un avantaj când e vorba despre găsirea unei partenere, dar nu se ştie cu exactitate. 

Este unul dintre multele aspecte necunoscute ale modului de viaţă al acestor creaturi, care îi fascinează pe oamenii de ştiinţă.

Sursa: Live Science

Cele mai noi articole
Încă o iluzie optică împarte internetul. Unii văd o plajă, iar alții o simplă portieră
Încă o iluzie optică împarte internetul. Unii văd o plajă, iar alții o simplă portieră
Casa Memorială Muzeu „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, la doar un click distanță
Casa Memorială Muzeu „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, la doar un click distanță
Cuza a murit în urmă cu 148 de ani, la Heidelberg, Germania. Conspiraţia din spatele abdicării marelui domnitor român
Cuza a murit în urmă cu 148 de ani, la Heidelberg, Germania. Conspiraţia din spatele abdicării marelui domnitor român
Studiu: Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor
Studiu: Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor
Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe
Pandemia ar putea amplifica obezitatea la copii, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe
Un tun ce a aparținut celei de-a doua armade spaniole, recuperat de la hoți
Un tun ce a aparținut celei de-a doua armade spaniole, recuperat de la hoți
Descoperire monstruoasă făcută de doi scafandri într-un râu. Are peste 22 de kilograme și o lungime de 1,2 metri
Descoperire monstruoasă făcută de doi scafandri într-un râu. Are peste 22 de kilograme și o lungime de 1,2 metri
Saturn are un câmp magnetic ciudat și simetric. Cercetătorii ar fi înțeles, în sfârșit, de ce
Saturn are un câmp magnetic ciudat și simetric. Cercetătorii ar fi înțeles, în sfârșit, de ce
Conferință digitală LIVE ”Smart Retail. New Revolution” – Luni 17 mai de la ora 10.30
Conferință digitală LIVE ”Smart Retail. New Revolution” – Luni 17 mai de la ora 10.30
Pericolul pe care îl reprezintă Elon Musk pentru monedele virtuale
Pericolul pe care îl reprezintă Elon Musk pentru monedele virtuale
Armata israeliană a distrus parţial reţeaua de tuneluri din Fâşia Gaza
Armata israeliană a distrus parţial reţeaua de tuneluri din Fâşia Gaza
Motivul pentru care Italia a decis să amendeze Google cu 100 de milioane de euro
Motivul pentru care Italia a decis să amendeze Google cu 100 de milioane de euro
Un desen celebru al lui Da Vinci, scos la licitație cu o sumă uriașă
Un desen celebru al lui Da Vinci, scos la licitație cu o sumă uriașă
Stimularea vaccinării. Un stat american organizează loterie cu un câștig de 1 milion de dolari
Stimularea vaccinării. Un stat american organizează loterie cu un câștig de 1 milion de dolari
Ce este Coranul, textul considerat de musulmani „cuvântul lui Dumnezeu”?
Ce este Coranul, textul considerat de musulmani „cuvântul lui Dumnezeu”?
Câți români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după imunizarea completă
Câți români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după imunizarea completă
Histria, primul oraș construit pe meleagurile României
Histria, primul oraș construit pe meleagurile României
Virusul HIV a fost transformat într-o terapie care poate trata o boală extrem de periculoasă
Virusul HIV a fost transformat într-o terapie care poate trata o boală extrem de periculoasă