Home » D:News » Cum arată bizarul parazit care a inspirat creaturile hidoase din filmele „Alien”? (GALERIE FOTO)

Cum arată bizarul parazit care a inspirat creaturile hidoase din filmele „Alien”? (GALERIE FOTO)

Publicat: 04.02.2014
Spre deosebire de monstruoşii paraziţi extratereştri din „Alien”, creaturile despre care se crede că ar fi servit drept sursă de inspiraţie pentru imaginea lor au doar câţiva centimetri lungime; sunt crustacee marine care parazitează creaturi oceanice numite salpe, având un mod de viaţă şi de „acţiune” fascinant pentru cercetători.

Măruntele Phronima sunt întâlnite în toate oceanele, cu excepţia apelor polare. 

„Victimele” lor, salpele, sunt creaturi gelatinoase, transparente, cu corpul în formă de butoiaş, ce pot fi întâlnite individual sau asociate în colonii de forma unor lanţuri lungi, alcătuite din zeci sau sute de indivizi prinşi laolaltă.

Phronima  atacă aceste fiinţe, transformându-le în gazde. Cu ghearele puternice ale membrelor din faţă, sapă efectiv în carnea gelatinoasă a salpei, înlăturând organele interne şi lăsănd doar pereţii „butoiaşului.” Apoi, se instalează în el şi călătoreşte astfel prin apele oceanului.

Această complexă relaţie interspecifică suscită câteva întrebări; de exemplu, Phronima  omoară salpa în acest proces, caz în care ar fi clasificată nu drept un parazit, ci un parazitoid? (Paraziţii nu îşi ucid gazda, ci trăiesc în ea astfel încât să îi permită să rămână în viaţă, pentru a le oferi hrană şi adăpost.)

Apoi, de ce navigarea în butoiaş este avantajoasă pentru Phronima?

Acest crustaceu marin este dificil de studiat, deoarece trebuie cercetat în stare vie şi înainte ca structura salpei în care locuieşte să fi fost afectată de expunerea la aer. În schimb, studiul unor salpe care fuseseră ”scobite” de Phronima  a arătat că ele încă mai conţin celule vii; acestea ajută la menţinerea structurii „butoiaşului”, oferind crustaceului un adăpost solid. Cu toate acestea, salpele scobite nu prea mai seamănă cu cele vii, de vreme ce nu mai păstrează decât ţesutul pereţilor exteriori. În acest caz, Phronima  ar fi, într-adevăr, mai curând un parazitoid decât un parazit.

Cât despre eficienţa energetică a deplasării în „butoiaş”, mărimea şi forma acestuia permit plutirea lui în masa apei, cu tot cu crustaceul locatar, ceea ce face ca Phronima  să consume mai puţină energie decât alte rude ale sale care trăiesc în masa apei şi care nu au asemenea echipamente plutitoare.

Toate aceste observaţii sugerează că Phronima s-a adaptat unei nişe ecologice aparte, care îi permite să călătorească prin ocean, împreună cu progenitura sa, şi să aibă astfel acces la resurse de hrană noi fără a cheltui foarte multă energie.

Butoiaşul oferă un adăpost sigur progeniturii, dar nu e foarte clar de ce şi masculii de Phronima duc cu ei un astfel de dispozitiv. E posibil ca acesta să fie un avantaj când e vorba despre găsirea unei partenere, dar nu se ştie cu exactitate. 

Este unul dintre multele aspecte necunoscute ale modului de viaţă al acestor creaturi, care îi fascinează pe oamenii de ştiinţă.

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Codul secret al împăratului Carol al V-lea, descifrat după cinci decenii. Ce secrete ascundea?
Codul secret al împăratului Carol al V-lea, descifrat după cinci decenii. Ce secrete ascundea?
Astronomii au descoperit un gigant gazos cu o densitate mai mare decât cea a Pământului
Astronomii au descoperit un gigant gazos cu o densitate mai mare decât cea a Pământului
Primul reactor de pe „Insula nucleară” a Chinei a fost instalat
Primul reactor de pe „Insula nucleară” a Chinei a fost instalat
Câinii simt atunci când avem cea mai mare nevoie de afecțiunea lor
Câinii simt atunci când avem cea mai mare nevoie de afecțiunea lor
Marea Piramidă din Giza poate fi explorată cu ajutorul unui tur digital 3D
Marea Piramidă din Giza poate fi explorată cu ajutorul unui tur digital 3D
Rămășițele ultimului tigru tasmanian, considerate pierdute, au fost redescoperite
Rămășițele ultimului tigru tasmanian, considerate pierdute, au fost redescoperite
Vești bune! Un studiu constată că nivelul de stres zilnic scade pe măsură ce îmbătrânim
Vești bune! Un studiu constată că nivelul de stres zilnic scade pe măsură ce îmbătrânim
5 moduri prin care dronele vor schimba modul în care construim clădiri
5 moduri prin care dronele vor schimba modul în care construim clădiri
Cercetătorii au descoperit „trucul” prin care bacteriile evită antibioticele
Cercetătorii au descoperit „trucul” prin care bacteriile evită antibioticele
Test de cultură generală. Care este prima lună din an care are 30 de zile?
Test de cultură generală. Care este prima lună din an care are 30 de zile?
INTERVIU EXCLUSIV – Cea mai frumoasă hartă a Universului. Cum a fost creată și cum ne ajută?
INTERVIU EXCLUSIV – Cea mai frumoasă hartă a Universului. Cum a fost creată și cum ne ajută?
5 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Qatar, gazda Cupei Mondiale
5 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Qatar, gazda Cupei Mondiale
Disney a creat un AI pentru a schimba automat vârsta actorilor
Disney a creat un AI pentru a schimba automat vârsta actorilor
Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior a devenit una dintre cele mai mari scriitoare
Hortensia Papadat-Bengescu, tânăra educată la pension care a îngrijit mai apoi în gară soldaţii răniţi. Ulterior ...
Ce amendă a primit o femeie care a urcat pe piramida sacră a lui Kukulkan?
Ce amendă a primit o femeie care a urcat pe piramida sacră a lui Kukulkan?
Alternativele la țigările mentolate atrag dependența de nicotină
Alternativele la țigările mentolate atrag dependența de nicotină
Bitcoin a ajuns la „ultima suflare”, avertizează Banca Centrală Europeană
Bitcoin a ajuns la „ultima suflare”, avertizează Banca Centrală Europeană
Beneficiile neștiute ale mersului cu spatele. Iată ce spune știința!
Beneficiile neștiute ale mersului cu spatele. Iată ce spune știința!