Cum arată bizarul parazit care a inspirat creaturile hidoase din filmele „Alien”? (GALERIE FOTO)

Măruntele Phronima sunt întâlnite în toate oceanele, cu excepţia apelor polare. 

„Victimele” lor, salpele, sunt creaturi gelatinoase, transparente, cu corpul în formă de butoiaş, ce pot fi întâlnite individual sau asociate în colonii de forma unor lanţuri lungi, alcătuite din zeci sau sute de indivizi prinşi laolaltă.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Phronima  atacă aceste fiinţe, transformându-le în gazde. Cu ghearele puternice ale membrelor din faţă, sapă efectiv în carnea gelatinoasă a salpei, înlăturând organele interne şi lăsănd doar pereţii „butoiaşului.” Apoi, se instalează în el şi călătoreşte astfel prin apele oceanului.

Această complexă relaţie interspecifică suscită câteva întrebări; de exemplu, Phronima  omoară salpa în acest proces, caz în care ar fi clasificată nu drept un parazit, ci un parazitoid? (Paraziţii nu îşi ucid gazda, ci trăiesc în ea astfel încât să îi permită să rămână în viaţă, pentru a le oferi hrană şi adăpost.)

Apoi, de ce navigarea în butoiaş este avantajoasă pentru Phronima?

Acest crustaceu marin este dificil de studiat, deoarece trebuie cercetat în stare vie şi înainte ca structura salpei în care locuieşte să fi fost afectată de expunerea la aer. În schimb, studiul unor salpe care fuseseră ”scobite” de Phronima  a arătat că ele încă mai conţin celule vii; acestea ajută la menţinerea structurii „butoiaşului”, oferind crustaceului un adăpost solid. Cu toate acestea, salpele scobite nu prea mai seamănă cu cele vii, de vreme ce nu mai păstrează decât ţesutul pereţilor exteriori. În acest caz, Phronima  ar fi, într-adevăr, mai curând un parazitoid decât un parazit.

Cât despre eficienţa energetică a deplasării în „butoiaş”, mărimea şi forma acestuia permit plutirea lui în masa apei, cu tot cu crustaceul locatar, ceea ce face ca Phronima  să consume mai puţină energie decât alte rude ale sale care trăiesc în masa apei şi care nu au asemenea echipamente plutitoare.

Toate aceste observaţii sugerează că Phronima s-a adaptat unei nişe ecologice aparte, care îi permite să călătorească prin ocean, împreună cu progenitura sa, şi să aibă astfel acces la resurse de hrană noi fără a cheltui foarte multă energie.

Butoiaşul oferă un adăpost sigur progeniturii, dar nu e foarte clar de ce şi masculii de Phronima duc cu ei un astfel de dispozitiv. E posibil ca acesta să fie un avantaj când e vorba despre găsirea unei partenere, dar nu se ştie cu exactitate. 

Este unul dintre multele aspecte necunoscute ale modului de viaţă al acestor creaturi, care îi fascinează pe oamenii de ştiinţă.

Sursa: Live Science