Care este cel mai fericit moment al zilei? Cercetătorii ne arată cum putem păstra o stare de spirit pozitivă

Cercetătorul Michael Macy de la Universitatea Cornell a utilizat o metodă de studiu inedită: cu ajutorul unei reţele de supercomputere, a analizat 509 milioane de mesaje Twitter scrise de 2.4 milioane de utilizatori, din 84 de ţări, colectând cuvintele  asociate cu stări de spirit pozitive şi pe cele legate de stări negative. Rezultatele au fost comunicate în cadrul întrunirii American Association for the Advancement of Science.

Calculând proporţia cuvintelor asociate cu stări pozitive şi corelând-o cu orele la care fuseseră transmise mesajele, cercetătorul a mai constatat că oamenii tind să fie mai fericiţi în weekend, sugerând că stresul indus de muncă şi de transportul la şi de la locul de muncă sunt factori care ne alterează dispoziţia.

• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

Totuşi, lucrurile sunt mai complexe de atât:  variaţia stării de spirit de-a lungul zilei nu este legată numai de muncă. Cercetătorii cred că somnul şi ritmul natural al organismului joacă de asemenea un mare rol.

„Am constatat că oamenii sunt cel mai fericiţi pe la ora micului dejun, după care dispoziţia lor se înrăutăţeşte. Nu este vorba numai de muncă, deoarece am observat acelaşi model şi în weekend, doar că era decalat, întârziat cu aproximativ o oră şi jumătate.”  Cu alte cuvinte, şi în weekend oamenii sunt cel mai bine dispuşi tot dimineaţa, la puţin timp după trezire, doar că se scoală mai târziu. 

Cercetătorul crede că această stare bună de spirit de la începutul zilei este determinată de faptul că organismul este împrospătat de somn, iar surplusul de bună dispoziţie din weekend provine din faptul că ne sculăm la ce oră vrea corpul nostru, în loc să fim smulşi din somn de ceasul deşteptător. 

Nevoia de somn ar explica, de asemenea, de ce folosim tot mai multe cuvinte negative pe măsură ce se scurge ziua. 

Michael Macy şi colegul său Scott Golder au constatat că acelaşi model este valabil în cea mare parte a lumii, în ţări cu culturi şi religii diferite, chiar dacă efectul de amplificare a bunei dispoziţii în zilele libere din cursul săptămânii era decalat în funcţie de programul de lucru din fiecare ţară. 

De exemplu, în Emiratele Arabe Unite, unde zilele libere sunt vinerea şi sâmbăta, oamenii erau cel mai fericiţi în aceste zile. 

Cercetătorii au scos în evidenţă şi importanţa sursei lor de informaţii: departe de a fi doar un spaţiu plin de bârfe şi discuţii despre mărunţişuri, Twitter (ca şi alte reţele de socializare) se poate dovedi o uriaşă arhivă de conversaţii corelate cu un orar precis.

Dar ce putem face pentru a micşora acest efect de erodare a bunei dispoziţii pe care îl au asupra noastră zilele de lucru? 

Cary Cooper, profesor de sănătate şi psihologie organizaţională la Universitatea Lancaster, recomandă oamenilor să-şi evite colegii agresivi şi pesimişti; decât să încerce să rezolve sarcinile de lucru repede şi prost, mai bine să ceară să li se acorde timp în plus pentru a face lucrurile bine; să încerce să păstreze o stare de spirit pozitivă; să se gândească la propria sănătate şi la oamenii din afara serviciului la care ţin şi care sunt cu adevărat importanţi în viaţa fiecăruia.

Sursa: Mail Online