Probleme în spaţiu la conectarea cu ISS. Echipajul de pe Soyuz trebuie să efectueze 34 de rotaţii în jurul Terrei

Conectarea capsulei, prevăzută pentru ora 03.04 GMT, a fost amânată pentru noaptea de joi spre vineri (ora 23.58 GMT), cu ajutorul unei proceduri de apropiere mai îndelungate, potrivit agenţiei spaţiale ruse (Roskosmos).

„Această decizie a fost cauzată de complicaţiile apărute în funcţionarea sistemului de orientare a vehiculului”, precizează Roskosmos.

• Uniunea Europeană trebuie să se protejeze, nu să se decupleze de China
• Ultimul „naș” mafiot al Italiei, în comă ireversibilă

„Informaţiile sunt în curs de a fi analizate”, a declarat aceeaşi sursă.

„Echipajul are o stare de sănătate bună, parametrii mediului de viaţă din capsulă sunt normali. Echipajul a renunţat la căştile costumelor de astronauţi şi îşi continuă zborul în regim normal”, a subliniat agenţia rusă.

Agenţia spaţială americană, NASA, a vorbit la rândul ei despre acest incident într-un mesaj publicat pe site-ul ei, precizând că vehiculul rus nu a putut să îşi corecteze suficient traiectoria de apropiere de ISS miercuri dimineaţă.

„Controlorii de zbor de la Moscova analizează datele pentru a afla motivul pentru care aprinderea celui de-al treilea propulsor nu a avut loc”, precizează NASA.

„Primele informaţii indică faptul că problema ar fi fost aceasta: vehiculul nu se afla în poziţia corectă sau nu avea orientarea corectă„, a adăugat NASA.

„Cauza nu este deocamdată clară: fie este matematică, fie o problemă de senzori, însă, a priori este o chestiune de matematică„, a declarat pentru agenţia Interfax Vitali Lopota, directorul general al RKK Energia, compania care creează şi produce vehiculele Soyuz.

Agenţia spaţială americană nu doreşte totuşi să dramatizeze acest incident, subliniind că procedura de apropiere rapidă de ISS a vehiculelor Soyuz, care durează doar şase ore, este o procedură nouă, adoptată în martie 2013 în locul procedurii obişnuite, care durează două zile.

„Procedura mai lungă, care implică efectuarea de 34 de rotaţii în jurul Terrei pe orbită de către echipaj, se impune de acum. Această procedură mai lungă de apropiere de ISS şi de conectare era procedura obişnuită până anul trecut”, a subliniat NASA.

„Nu pare să fie o problemă serioasă”, a spus Rob Navias, purtător de cuvânt al NASA, adăugând că „nu există niciun pericol pentru echipaj”.

Deşi lansatoarele şi capsulele spaţiale Soyuz sunt considerate cele mai sigure din lume, sectorul spaţial rus a înregistrat în ultimii ani o serie de eşecuri.

În septembrie 2013, trei astronauţi au revenit pe Terra „pe nevăzute”, întrucât instrumentele din capsula lor spaţială au încetat să funcţioneze. În aprilie 2013, antena sistemului de apropiere automatizată de ISS a unui vehicul de tip cargo rusesc i-a determinat pe specialişti să îşi facă griji în legătură cu conectarea acestuia la ISS, care a fost realizată în cele din urmă fără probleme.

În august 2011, un vehicul de aprovizionare Progress care trebuia să ajungă pe ISS s-a prăbuşit în Siberia după o defecţiune a lansatorului său Soyuz.

După explozia în iulie a altui lansator, o rachetă Proton, la decolare, considerată un eşec răsunător pentru acest sector strategic al Rusiei, premierul Dmitri Medvedev l-a concediat în octombrie pe directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin, înlocuindu-l cu Oleg Ostapenko, pe atunci vice-ministru al Apărării.

Roskosmos, singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS, facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

Deşi criza din Ucraina complică relaţiile ruso-americane, cele două ţări sunt condamnate să se înţeleagă, iar cele două agenţii spaţiale – NASA şi Roskosmos – au creat de-a lungul anilor puternice legături de interdependenţă, iar cele mai multe dintre echipajele din capsulele Soyuz sunt alcătuite din cosmonauţi ruşi şi astronauţi americani, aşa cum este cazul şi capsulei TMA-12M aflată pe orbită.

Steven Swanson (stânga), Aleksandr Svorţov (centru) şi Oleg Artemiev (dreapta)    (Foto: AFP)

În vârstă de 47 de ani, cosmonautul Aleksandr Svorţov, care are la activ două zboruri spaţiale, este comandantul acestei misiuni, în timp ce compatriotul său Oleg Artemiev, în vârstă de 43 de ani, efectuează cu această ocazie primul său zbor în spaţiu. În 2009, el a participat la programul de simulare spaţială „Mars 500”.

Colegul lor, astronautul american Steven Swanson, în vârstă de 53 de ani, a efectuat şi el două zboruri în spaţiu, iar unul dintre acestea a fost marcat de patru ieşiri pe orbită.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

Surse: Mediafax, AFP