Interzicerea fumatului în locuri publice e într-adevăr utilă? Iată concluzia oamenilor de ştiinţă

Mai multe ţări ale lumii au introdus, în ultimii ani, legi ce restricţionează fumatul în locuri publice; măsuri similare au fost introduse şi în unele dintre statele americane, dar nu în toate, ceea ce a permis cercetătorilor să poată face comparaţii în ceea ce priveşte efectele legilor.

După introducerea legilor, multe persoane au susţinut că ele nu vor avea efectul scontat în cee ce priveşte sănătatea populaţiei, deoarece oamenii vor fuma mai mult acasă, ceea ce ar duce la înrăutăţirea sănătăţii copiilor. 

• Motivul pentru care un activist a fost condamnat la 4 ani de închisoare în Thailanda
• Corupție la nivel înalt în Columbia. Fiul președintelui, judecat pentru spălare de bani

Dar temerile s-au dovedit neîntemeiate. Un studiu internaţional, condus de Jasper Been de la Universitatea din Maastricht, Olanda, şi publicat în revista medicală Lancet, a analizat datele din 11 studii ce arătau cum s-au modificat numărul de naşteri premature şi numărul de internări pentru crize de astm la copii după introducerea restricţiilor la fumat. Fumul de ţigară este un factor agravant al astmului la copii, iar femeile gravide care fumeză prezintă un risc mai mare de a naşte prematur.

Studiul a implicat peste 2,5 milioane de naşteri şi aproape 250.000 de cazuri de internări în spital pentru astm. 

Atât numărul naşterilor premature, cât şi cel al internărilor copiilor pentru crize de astm au scăzut cu cca. 10% după introducerea restricţiilor în ceea ce priveşte fumatul, în statele americane şi în ţările unde au fost implementate aceste măsuri.

Studiul a implicat analiza datelor şi nu a cercetat mecanismele din spatele acestui efect, dar cercetătorii cred că, în cazul internărilor pentru astm, scăderea reflectă nu atât o expunere mai mică a copiilor la fum de ţigară în locuri publice, cât o schimbare de mentalitate în ceea ce priveşte fumatul: implementarea interdicţiilor face ca fumatul să pară mai puţin acceptabil social, să fie considerat un comportament contrar normelor, ceea ce îi face pe mulţi oameni să nu mai fumeze nici acasă. 

Iar în ceea ce priveşte scăderea numărului de naşteri premature, e posibil ca aceleaşi restricţii să le fi stimulat pe femeile gravide să renunţe la fumat sau să reducă numărul ţigărilor.

Been spune că, deşi studiul nu demonstrează precis că aceste efecte benefice sunt consecinţa directă a restricţionării fumatului în public (deoarece nu a fost vorba despre un studiu clinic randomizat), o legătură cauzală este totuşi concluzia cea mai probabilă, deoarece analiza a inclus mai multe legi, introduse în diferite ţări, în diferiţi ani, şi majoritatea datelor indică o corelaţie între introducerea legilor şi îmbunătăţirea sănătăţii.

Alte studii au arătat că şi numărul atacurilor de inimă şi al accidentelor vasculare cerebrale tinde să scadă după introducerea unor restricţii în ceea ce priveşte fumatul.

Sursa: New Scientist