Home » D:News » Unde greşesc profesorii români. Descoperirea care poate creşte considerabil notele elevilor şi studenţilor

Unde greşesc profesorii români. Descoperirea care poate creşte considerabil notele elevilor şi studenţilor

Publicat: 14.05.2014
Unde greşesc profesorii români. Descoperirea care poate creşte considerabil notele elevilor şi studenţilor
O metodă foarte populară de predare în România, fie că este vorba despre şcoală, liceu sau facultate, este prelegerea. Acum, cercetătorii au demonstrat că această metodă este ineficientă, iar modificarea sa pentru a include modalităţi mai active de predare va duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Cercetătorii au arătat că studenţii ce participă la clase cu prelegeri tradiţionale au de 1,5 ori mai multe şanse să pice examenul de final decât studenţii din clase cu metode de predare „active”.

„Universităţile au fost fondate în Europa de Vest în 1050 şi prelegerea reprezintă metoda principală de predare încă de atunci”, afirmă biologul Scott Freeman de la Universitatea Washington. Mulţi cercetători au contestat această metodă de predare, supranumită „înţeleptul pe podium”, susţinând că implicarea studenţilor în curs prin folosirea întrebărilor şi a activităţilor de grup reprezintă metode mai eficiente de predare.

Pentru a afla adevărul, Freeman a analizat alături de un grup de colegi 225 de studii ce analizau metodele de predare în clasele de tip STEM (ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică). Meta-analiza, ce a fost publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, a concluzionat că metodele de predare care transformau studenţii din ascultători pasivi în participanţi activi reduceau numărul de studenţi care picau examenele şi creşteau notele cu aproape jumătate de deviaţie standard. „Schimbarea observată în procentul de studenţi care au picat examenul este uluitoare”, a comentat Freeman.

Este un studiu cu adevărat important – impresia pe care mi-o lasă este că e aproape lipsit de etică să continui să ţii prelegeri dacă ai văzut aceste date”, a comentat Eric Mazur, un fizician de la Universitatea Harvard care s-a luptat împotriva prelegerilor în ultimii 27 de ani şi care nu a luat parte la acest studiu. „Este foarte bine că această meta-analiză oferă o imagine de ansamblu coerentă, cu dovezi abundente care arată că prelegerea este o metodă învechită şi ineficientă de predare”, a spus Mazur.

Deşi nu există o singură definiţie pentru conceptul de „metodă de predare activă”, ele includ punerea de întrebări studenţilor, solicitarea opiniilor din partea indivizilor sau a grupurilor participante la clasă sau solicitarea studenţilor de a clarifica concepte unul altuia.

Freeman afirmă că a început să folosească aceste tehnici chiar şi în clasele de mari dimensiuni. „Clasa mea de introducere în biologie a ajuns la 700 de studenţi”, explică specialistul. „În ultima sesiune arăt slide-uri în PowerPoint, dar fiecare cuprinde o întrebare, iar eu cer aleatoriu studenţilor din sală să răspundă. Nu ar fi deloc interesant să stau să vorbesc 15 minute fără pauză”,  explică specialistul. Freeman crede că folosirea acestor metode de predare ar putea facilita succesul a mii de studenţi care altfel ar putea renunţa la cursurile de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică.

În ciuda avantajelor „predării active”, această metodă nu va „ucide” complet prelegerea, crede Noah Finkelstein, profesorul de fizică care conduce Center for STEM Learning din cadrul Universităţii Colorado. Studiul „confirmă avantajele predării active pe care le-am observat şi noi”, spune profesorul. „Totuşi, nu cred că trebuie să existe o opinie monolitică, fie pentru, fie împotriva prelegerilor. Există momente în care prelegerile vor fi necesare, chiar dacă ştiinţa arată că acest mod tradiţional de predare este mai ineficient în a stimula învăţarea şi în a pregăti viitorii profesori”, afirmă cadrul didactic.

Acest studiu nu a analizat eficacitatea unei noi metode de prelegere, cea folosită în cursurile online ce pot fi urmate simultan de zeci de mii de studenţi. Freeman afirmă însă că Departamentul Educaţiei din SUA a efectuat propria sa meta-analiză a învăţământului la distanţă şi a descoperit că nu există nicio diferenţă în a fi martor la o prelegere în clasă şi a fi martor la o prelegere pe ecranul de computer, acasă. „Dacă tot o să ţi se ţină o prelegere, e mai bine să fii în confortul propriei case”, concluzionează Freeman.

Sursa: Science Mag

Cele mai noi articole
Ziua în care ”fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care ”fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Mai multe ONG-uri atrag atenția cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră
Mai multe ONG-uri atrag atenția cu privire la exploatarea gazelor din Marea Neagră
Israelul a anunțat relaxarea măsurilor la intrare în țară
Israelul a anunțat relaxarea măsurilor la intrare în țară
Primul soldat rus care va fi judecat în Ucraina pentru crime de război
Primul soldat rus care va fi judecat în Ucraina pentru crime de război
Veniturile din petrol ale Rusiei au crescut cu 50% în acest an
Veniturile din petrol ale Rusiei au crescut cu 50% în acest an
O nouă tehnologie revoluționară. Cel mai puternic laser cu raze X din lume este mai rece decât spațiul cosmic
O nouă tehnologie revoluționară. Cel mai puternic laser cu raze X din lume este mai rece decât spațiul cosmic
Noi descoperiri dezvăluie milenii de utilizare a terenului preistoric de la Stonehenge. Ce au găsit arheologii?
Noi descoperiri dezvăluie milenii de utilizare a terenului preistoric de la Stonehenge. Ce au găsit arheologii?
Cum influențează Luna temperatura de pe Pământ?
Cum influențează Luna temperatura de pe Pământ?
Șoareci întineriți prin injecții cu lichid cerebral. Cum au reușit cercetătorii?
Șoareci întineriți prin injecții cu lichid cerebral. Cum au reușit cercetătorii?
O specie de melc considerată dispărută a fost redescoperită în Tasmania
O specie de melc considerată dispărută a fost redescoperită în Tasmania
Săgeți cu pene uimitor de bine conservate, dezvăluite de topirea stratului de gheață din Norvegia
Săgeți cu pene uimitor de bine conservate, dezvăluite de topirea stratului de gheață din Norvegia
The Guardian: Giganții din petrol și gaze pregătesc „bombe de carbon”
The Guardian: Giganții din petrol și gaze pregătesc „bombe de carbon”
Consumul de afine poate reduce riscul de demență, potrivit unui studiu
Consumul de afine poate reduce riscul de demență, potrivit unui studiu
Microbii intestinali pot influența riscul și gravitatea unui atac cerebral
Microbii intestinali pot influența riscul și gravitatea unui atac cerebral
Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când bei alcool?
Ce se întâmplă cu nivelul zahărului din sânge atunci când bei alcool?
Misteriosul „sindrom al războiului din Golf“ a fost, în sfârșit, elucidat
Misteriosul „sindrom al războiului din Golf“ a fost, în sfârșit, elucidat
Un fragment din asteroidul care a ucis dinozaurii ar fi fost găsit de cercetători
Un fragment din asteroidul care a ucis dinozaurii ar fi fost găsit de cercetători
De ce extratereștrii nu au vizitat, din câte știm, niciodată Pământul? Oamenii de știință au un răspuns îngrijorător
De ce extratereștrii nu au vizitat, din câte știm, niciodată Pământul? Oamenii de știință au un răspuns îngrijorător