„Contrariile se atrag” când e vorba să ne alegem un partener? Ce spun oamenii de ştiinţă despre această concepţie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deşi mulţi sunt convinşi că, în alegerea unui partener de viaţă, contrariile se atrag, în realitate alegerea partenerului este ghidată de similiarităţi de care, adesea nici nu suntem conştienţi, arată rezultatele unui nou studiu, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Multe studii arătaseră că oamenii tind să îşi aleagă parteneri cu care se  aseamănă în ceea ce priveşte nivelul de educaţie, categoria socială, rasa, chiar şi greutatea corporală. Fenomenul este numit împerechere/cuplare asortativă.

• Cum alege și organizează creierul informațiile pentru a interpreta ceea ce vedem?
• Pandemia tăcută: aproape 1,2 miliarde de oameni la nivel global suferă de tulburări mintale

Noul studiu arată că similarităţile de care, inconştient, ţinem seama în alegerea partenerului se extind şi la nivelul materialului genetic.

Studiul, condus de Benjamin Domingue, de la Universitatea din Colorado, SUA, a analizat date genetice privind 825 de americani de rasă albă non-hispanici, comparând ADN-ul partenerilor din cuplurile căsătorite şi ADN-ul unor persoane din perechi alcătuite la întâmplare de către cercetători. Rezutatele arată că similarităţile ce stau la baza împerecherii asortative se extind şi la nivel genetic: la persoanele din cuplurile căsătorite, mai multe segmente de ADN erau similare, comparativ cu situaţia observată la persoanele din perechile alcătuite întâmplător.

Alte similarăţi, precum cea privind educaţia, au un efect mai vizibil: efectul asortativ al educaţiei este trei ori mai puternic decât efectul asortativ asociat genelor. 

Totuşi, şi efectul asortativ al genelor contează în alegerea partenerului, iar acest studiu, deşi limitat, este un prim pas în cercetarea aspectului genetic al modului în care ne alegem partenerii de viaţă.

Sursa: Live Science