Ce s-a întâmplat acum 25 de ani în Piaţa Tiananmen? Documente declasificate oferă detalii neştiute

Acest document a fost dat publicităţii de către Arhivele Securităţii Naţionale americane de la Universitatea George Washington, care a obţinut declasificarea materialului printr-o hotărâre judecătorească.

Documentul relevă confuzia şi haosul care domneau în China în timp ce autorităţile reprimau dur mişcarea de protest a studenţilor, în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Aceste raport militar secret citează o sursă anonimă care avea vedere către Piaţa Tiananmen din camera de hotel. Această persoană a descris o reprimare „brutală”, a cărei intenţie era să producă manifestanţilor pierderi importante.

Militari din cadrul Armatei a 27-a, care nu vorbeau dialectul de la Beijing, „glumeau şi trăgeau la întâmplarre asupra oricărui grup de persoane pe care îl întâlneau în cale”, afirmă această sursă

Documentul subliniază că, la acea vreme, informaţiile erau sumare şi uneori complet false. Astfel, la o zi după reprimare, o telegramă a unei agenţii americane de informaţii, care cita o sursă guvernamentală străină aparent apropiată Chinei, a raportat moartea liderului chinez Deng Xiaoping. În realitate, acesta a decedat opt ani mai târziu, în 1997.

Militari chinezi au ucis câteva sute de manifestanţi neînarmaţi, în reprimarea manifestaţiilor. Potrivit anumitor surse, ar fi ucis peste 1.000 de persoane.

În ultimele săptămâni, regimul comunist a recurs la mijloace importante pentru a împiedica orice aluzie la „primăvara de la Beijing”, cenzurând dur Internetul, intimidând presa străină şi efectuând o campanie de arestări vizând voci disidente.

Măsuri de securitate în centrul Beijingului, după 25 de ani de la protestele din Piaţa Tiananmen

Ordinea domnea miercuri în Piaţa Tiananmen, înconjurată de forţe de ordine, mobilizate pentru a împiedica orice încercare de evocare a comemorării a 25 de ani de la zdrobirea „primăverii de la Beiing”, pe 4 iunie 1989, relatează AFP.

Poliţişti militari, poliţişti înarmaţi, gardieni municipali, funcţionati în civil, agenţi din cadrul comitetelor de cartier – reprezentând „arsenalul” în domeniul securităţii Chinei – erau prezenţi în număr mare pe imensa esplanadă sau în zona acesteia, au constatat jurnalişti AFP.

Pentru a ajunge în centrul nevralgic al puterii comuniste chineze, pietonii sunt supuşi unor controale corporale, trec prin dispozitive de securitate şi arată ce au în bagaje.

Străinii sunt controlaţi în mod special, poliţiştii filează eventuali jurnalişti internaţionali, iar organelor presei naţionale le este interzis să relateze despre evenimentele care au avut loc la această dată, a cărei amintire este proscrisă în mod oficial.

Pe bulevardul Păcii Eterne, la nord de Piaţa Tiananmen, vehicule de poliţie erau staţionate din 50 în 50 de metri, dar şi ambulanţe şi vehicule de pompieri.

„Am plănuit să mergem să vedem Oraşul Interzis, dar ni s-a refuzat accesul pe motiv că nu avem paşapoartele cu noi. Ne-au spus că astăzi este necesar paşaportul”, a declarat pentru AFP o turistă australiană, Amanda, care a venit împreună cu prietenă să viziteze Beijingul.

La gurile de metrou sau pe trotuare, controalele de securitate provoacă lungi cozi de aşteptare.

Un jurnalist AFP care a filmat un schimb de replici între poliţişti şi câţiva chinezi, sătui să aştepte în soare, a fost obligat de către poliţie să şteargă înregistrarea.

În faţa celebrului portret al lui Mao, instalat la intrarea în Oraşul Interzis, prezenţa poliştilor este vizibilă.

Extinctoare au fost aduse de paznici, pentru cazul în care vreun contestatar ar încerca să se autoincendieze. Este o ipoteză de care autorităţile se tem, dar acest lucru este improbabil, având în vedere percheziţiile atente asupra publicului.

Acest loc a fost scena, pe 28 octombrie 2013, a unui atentat sinucigaş comis, potrivit poliţiei, de către extremişti din regiunea musulmană Xinjiang, care au intrat cu un vehicul în muţime.

De atunci au fost instalate noi bariere consolidate pe drum, de o culoare aurie, un kitsch luat în derâdere pe Internet.

În noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, după şapte săptămâni de mobilizare a manifestanţilor care cereau reforme democratice în China partidului unic, zeci de mii de militari, susţinuţi de sute de tancuri şi blindate, au luat cu asalt şi au deschis focul asupra mulţimii în drum către Piaţa Tiananmen.

Niciun bilanţ definitiv oficial nu a fost furnizat. Cele mai multe surse independente apreciază că între câteva sute şi până la peste 1.000 de persoane au fost ucise în Beijing, bilanţuri care nu includ morţii din restul Chinei.

Sursa: Mediafax