Ministerul Sănătăţii va înfiinţa 5 centre regionale de boli genetice. În România există doar 39 de specialişti

Proiectul de ordin al ministrului Sănătăţii prevede înfiinţarea unei reţele de genetică medicală.

Astfel, Centrul Regional Bucureşti va fi organizat în structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Russescu” din Capitală şi va avea arondate judeţele: Argeş, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Tulcea, Constanţa, Vâlcea şi Olt.

• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump

Centrul Regional Cluj va fi organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Cluj-Napoca”, având arondate judeţele: Cluj, Bistriţa – Năsaud, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov.

Centrul Regional Timiş, ce va face parte din structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara, va deservi judeţele: Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

Centrul Regional Iaşi, înfiinţat în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf.Maria” Iaşi, va avea arundate judeţele: Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Brăila.

Iar Centrul Regional Bihor va fi organizat în structura Spitalului Clinic Municipal „Gavril Curteanu” Oradea pentru a judeţele Bihor, Alba, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

În referatul de aprobare al ordinului, se precizează că se cunosc peste 11.000 de boli determinate sau condiţionate genetic, iar prevalenţa lor este, în medie, de 5 – 8 la sută din numărul total de nou-născuţi, adică 1 din 20 nou-născuţi vor avea până la vârsta de 25 ani, manifestarea clinică a unei boli genetice şi, probabil, 1 din 3 – 4 indivizi în tot cursul vieţii.

Estimativ, în România, se nasc în fiecare an 7.500 – 8.000 de copii cu boli genetice şi alţi circa 10.000 – 11.000 vor manifesta o boală determinată sau condiţionată genetic până la vârsta de 25 ani.

Situaţia actuală a geneticii medicale în România este departe de serviciile şi exigenţele existente în ţările UE ca şi în unele ţări învecinate, iar serviciile existente nu asigură necesarul şi nici calitatea unei asistenţe medicale adecvate în acest domeniu.

Medicii specialişti şi primari de genetică medicală din România, urmare a recunoaşterii acestei specialităţi începând cu anul 1997, şi cei care sunt în curs de pregătire nu au structuri organizatorice specializate în care să-şi desfăşoare activitatea, se mai spune în referat.

Există în prezent un număr de 22 medici primari, 39 medici specialişti şi 32 medici rezidenţi de genetică medicală.

Totodată, există unele unităţi regionale specializate pe activitatea de genetică în cadrul unor spitale de pediatrie, dar aceste unităţi nu au un statut administrativ clar şi cu atât mai puţin o finanţare corespunzătoare, şi câteva laboratoare de citogenetică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Târgu-Mureş, Craiova), înfiinţate şi organizate prin resurse minime, cel mai adesea cu fonduri din învăţământ sau cercetare.

Sursa: Mediafax