Stephen Hawking se teme că bosonul Higgs va provoca distrugerea Universului. Ce susţine celebrul fizician?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Potrivit acestei teorii, numită de fizicieni „apocalipsa bosonului Higgs”, particula va duce la o fluctuaţie cuantică, aceasta formând o bulă de vacuum care se extinde în spaţiu şi distruge tot.

Ideea există de mai mult timp şi este susţinută de mulţi oameni de ştiinţă, printre care şi Joseph Lykken, de la Fermi National Accelerator Laboratory din Batavia, Illinois.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

El precizează că această „apocalipsă cuatincă” ar putea avea loc într-un viitor foarte îndepărtat, dar totodată este posibil ca bula să se afle deja în drum spre noi.

Ea se deplasează cu viteza luminii, prin urmare va fi imposibil să fim avertizaţi din timp, dacă acest lucru s-ar petrece.

Descoperirea bosonului Higgs, acum 2 ani, este extrem de importantă, deoarece confirmă existenţa câmpului Higgs, un câmp energetic invizibil, prezent în întregul Univers, care conferă masă particulelor.

Identificarea bosonului confirmă Modelul Standard al fizicii particulelor. Anul trecut, fizicienii au reuşit să şi măsoare masa acestei particule, prin urmare acum pot face multe alte calcule, inclusiv unele care pot indica modul în care va lua sfârşit Universul.

Bosonul Higgs are de 126 de ori masa unui proton, aceasta fiind masa necesară pentru ca Universul să fie menţinut la limita instabilităţii, dar această stare poate duce oricând la distrugerea Universului.

Câmpul Higgs este cel care a apărut imediat după naşterea Universului şi care îi conferă de atunci energie. Acum, acest câmp se schimbă, căutând să atingă un echilibru ideal.

Asemeni apei, care poate există şi în stare lichidă şi în stare solidă, câmpul Higgs, care umple întregul spaţiu-timp, poate exista în două stări diferite, adaugă Gian Giudice, fizician la CERN, laboratorul unde a fost descoperit bosonul Higgs.

În prezent, câmpul Higgs este la limita inferioară a energiei, iar când energia lui va deveni mai intensă apare riscul „apocalipsei bosonului Higgs”, de care aminteau fizicienii.

Dacă se va formă o „bulă de vacuum” aşa cum o descriu savanţii, printre care şi Hawking, câmpul Higgs din interiorul ei, dacă va fi mai puternic decât este acum, va duce la micşorarea atomilor şi la dezintegrarea nucleilor tuturor atomilor, astfel că hidrogenul va fi singurul element care va mai rămâne în Univers.

Conform calculelor făcute de fizicieni, ţinând cont de actuala masă a bosonului Higgs, această bulă care va conţine un câmp Higgs mult mai puternic va fi de neoprit, se va deplasa prin spaţiu-timp cu viteza luminii şi va distruge tot ce va întâlni în cale.

Lykken precizează că toate calculele arată că acum suntem chiar la limita dintre un univers stabil şi unul instabil. Desigur, este posibil ca aceste calcule să fie greşite, admite fizicianul.

Una din marile necunoscute ale fizicii actuale este materia întunecată, care ar schimba multe din regulile pe care se bazează în prezent fizicienii.

Mai există şi teoria supersimetriei: adică fiecare particulă ar avea o particulă parteneră supersimetrică, iar existenţa acestor particule ar duce la stabilizarea Universului, spune Lykken.

Descoperirea bosonului Higgs este doar începutul unei poveşti, spune fizicianul, iar acum savanţii prezintă diferite direcţii în care s-ar putea îndrepta „povestea”. Desigur, pe parcursul ei pot să apară multe surprize, la care nimeni nu s-ar putea gândi, precizează Lykken.

Teoria bulei de vacuum care va distruge Universul este prezentată şi de Hawking în prefaţa noii sale cărţi, „Starmus”. Tot în această carte, Hawking a scris că dezastrul ar putea începe chiar din laborator. Un accelerator de particule foarte puternic ar putea destabiliza bosonul Higgs, ducând la formarea unei găuri negre care va distruge Universul.

Desigur, pentru asta ar fi nevoie ca oamenii să aibă un accelerator de particule care să atingă 100bn GeV (giga-eletron-volţi), iar acest aparat ar trebui să fie mai mare ca întreaga planetă.

Sursa: Live Science, MSNBC