Robotul explorator marţian Curiosity a ajuns la baza muntelui unde trebuie să caute urme de viaţă

Curiosity, cântărind o tonă, a ajuns pe Marte în august 2012, prima regiune explorată fiind un bazin format la suprafaţa planetei în urma unui impact, acum multe milioane de ani, numit craterul Gale. Robotul a descoperit în scurt timp că, din punct de vedere chimic şi geologic, craterul este propice dezvoltării speciilor de microbi ce se hrănesc cu roci şi care trăiesc în mod obişnuit pe Terra.

Scopul principal al misiunii lui Curiosity a fost atins, iar oamenii de ştiinţă i-au dat acum sarcina identificării unor regiuni nişă din punct de vedere al mediului, care nu numai că ar fi putut susţine viaţa, dar ar fi putut să fi şi păstrat semne ale existenţei ei, o misiune dificilă ţinând cont că procesele chimice de formare a rocilor tind să distrugă carbonul organic.

• Iată cum ar fi arătat mașinile Tesla dacă ar fi existat în lumea postapocaliptică din „Mad…
• Rușii se laudă cu arme laser care pot să „orbească” sateliţii (DOCUMENTAR)

Experţii cred că şansele cele mai mari de a avea succes în această misiune sunt de a cerceta rocile din regiunea Muntelui Sharp, un vârf muntos de 5.000 de metri, care se ridică în mijlocul craterului Gale.

Curiosity a trebuit să călătorească 18 luni pentru a ajunge la baza muntelui, dar oamenii de ştiinţă au anunţat, joi, că a ajuns mai devreme, graţie unei decizii norocoase de a urma un alt drum, care a purtat robotul printr-o zonă mult mai uşor de traversat, având în vedere defecţiunile roţilor sale.

Peste două săptămâni, Curiosity va ajunge la o formaţiune stâncoasă numită Pahrump Hills, unde va începe să foreze pentru a preleva primele mostre din Muntele Sharp, potrivit geologului John Grotzinger, de la California Institute of Technology.

Echipa care lucrează cu Curiosity intenţiona să treacă graniţa dintre câmpiile bolovănoase şi pline depresiuni din craterul Gale şi regiunea mai lină a Muntelui Sharp, într-o zonă numită Murray Buttes.

„În mod ciudat, din cauza problemelor cu roţile lui Curiosity, robotul a ajuns pe un drum situat mai la sud, pentru a proteja roţile, iar, când am ajuns la destinaţie, ne-am dat seama că a fost o decizie mult mai bună decât dacă am fi mers spre Murray Buttes”, a spus Grotzinger.

Decizia de a începe rapid forarea ar trebui să fie pe placul unei comisii a NASA, care a criticat la începutul acestei luni echipa ce lucrează cu Curiosity pentru schimbarea din scurt a scopurilor ştiinţifice ale misiunii de pe Marte.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că „planeta roşie” a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.

Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.

Surse: Mediafax, Reuters, NASA, JPL