„Este unul dintre cei mai bizari dinozauri, dincolo de orice imaginaţie”: descoperirea care rezolvă un vechi mister ştiinţific

Era un animal uriaş, cu cioc, cu o „cocoaşă” şi cu picioare enorme, prevăzute cu copite, spun cercetătorii de la Institutul de Geoştiinţă şi Resurse Minerale (Kigam) din Coreea de Sud, care au analizat scheletul. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature.

„S-a dovedit a fi unul dintre cei mai bizari dinozauri, dincolo de orice imaginaţie”, spune conducătorul studiului, Yuong-Nam Lee.

• Câți dintre adolescenții de azi primesc bani de la părinții lor?
• Familia inginerului care a proiectat Turnul Eiffel nu mai vrea inelele olimpice pe celebrul monument

Timp de o jumătate de secol, tot ce s-a ştiut despre acest dinozaur era că avea nişte braţe antebraţe enorme, fiecare măsurând 2,4 m lungime şi fiind prevăzut cu 3 gheare uriaşe.

De aici provine şi numele ştiinţific care i-a fost dat –Deinocheirus mirificus, „deinocheirus”  însemnând „mâini înspăimîntătoare”.

A fost imaginat în fel şi chip, fie ca un tiranozaur care-şi apuca prada cu ghearele sale uriaşe, fie ca un un dinozaur căţărător care-şi folosea braţele puternice cu gheare mari pentru a se agăţa de crengile copacilor (cum fac azi mamifere numite leneşi). 

Dar descoperirea recentă, în Mongolia a două schelete aproape complete de Deinocheirus mirificus a pus capăt acestor speculaţii, aducând mult mai multe indicii despre felul în care arăta  acest dinozaur.

Era un animal foarte mare, spun cercetătorii, măsurând cca. 11 metri lungime şi cântărind 6 tone.

Avea un cap alungit, cu un cioc de forma ciocului de raţă, şi avea pe spinare o proeminenţă ca o cocoaşă aplatizată lateral.

Gambele şi coapsele erau scurte, dar labele picioarelor erau enorme şi prevăzute cu copite late; se crede că acestea îl împiedicau să se scufunde în terenul moale, îmbibat cu apă, din regiunile mlăştinoase în care trăia.

Cercetătorii cred că era un animal lent, iar conţinutul stomacal fosilizat care s-a păstrat sugerează că se hrănea cu plante şi peşte. 

Aceste noi date sugerează şi o nouă interpretare pentru antebraţele mari cu gheare uriaşe ale animalului: paleontologii cred că ar fi putut fi folosite pentru a dezgropa şi a aduna plante erbacee din habitatele acvatice. 

Sursa: BBC News