Respirația lentă, mișcarea, somnul regulat și timpul petrecut în natură pot ajuta organismul să gestioneze mai bine stresul. În schimb, în ciuda popularității lor pe rețelele sociale, tehnicile de „resetare” a sistemului nervos nu au întotdeauna dovezi științifice solide în sprijinul beneficiilor promovate.
Sistemul nervos autonom reglează funcții involuntare precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și digestia. Acesta are două componente principale: sistemul simpatic, care pregătește organismul să răspundă provocărilor, și sistemul parasimpatic, implicat în odihnă și recuperare.
Activarea sistemului simpatic este o reacție normală la stres, fie că este vorba despre un termen-limită la serviciu, fie despre o situație personală dificilă. Problema apare atunci când organismul întâmpină dificultăți în revenirea la o stare de recuperare după ce solicitarea a trecut.
Experții consultați de The Guardian subliniază că sistemul nervos nu trebuie „resetat”, ci antrenat să se adapteze la situații solicitante și să revină ulterior la echilibru.
Respirația lentă este una dintre metodele susținute de cercetări. Potrivit medicului psihiatru Serena Lai, aproximativ șase respirații abdominale pe minut pot produce modificări ale variabilității ritmului cardiac, un indicator folosit pentru evaluarea activității sistemului nervos autonom. O variantă simplă este inspirarea timp de cinci secunde și expirarea pe aceeași durată, timp de cinci până la zece minute.
Meditația și exercițiile de conștientizare a senzațiilor corporale pot contribui, de asemenea, la relaxare. Reducerea stimulilor senzoriali, prin limitarea notificărilor și a timpului petrecut pe telefon, poate facilita recuperarea după perioade aglomerate.
Mișcarea regulată este o altă strategie utilă. Mersul pe jos, ciclismul și exercițiile aerobice pot îmbunătăți, în timp, reglarea sistemului nervos autonom. Tai chi combină mișcarea cu respirația controlată și meditația, iar pauzele regulate de la activitățile sedentare pot ajuta la întreruperea stărilor de tensiune.
Masajul cu presiune moderată a fost asociat în studii cu reducerea anxietății, a ritmului cardiac și a nivelului de cortizol. Totuși, dovezile privind beneficiile saltelelor de presopunctură sunt mai limitate.
Menținerea unui program regulat de somn, mesele la ore relativ constante și pauzele în timpul zilei pot ajuta organismul să alterneze mai eficient perioadele de activare și recuperare.
Expunerea la apă rece poate fi urmată de o creștere a activității parasimpatice, însă dovezile privind efectele sale asupra reglării sistemului nervos rămân insuficiente. Nici dispozitivele comerciale care promit stimularea nervului vag nu beneficiază toate de dovezi clinice independente solide.
În schimb, timpul petrecut în natură este asociat în cercetări cu reducerea activității simpatice și a nivelului de cortizol. Activitatea fizică, odihna, alimentația echilibrată și relațiile sociale rămân, astfel, măsuri de bază pentru gestionarea stresului.
De ce oamenii repetă afirmații în fiecare dimineață? Când pot ajuta și când nu fac aproape nimic
De ce sunt mamele din generația millennials atât de copleșite: muncă, copii și prea puțin timp
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința