Robotul Philae funcţionează, dar se află într-o poziţie inconfortabilă şi într-o zonă umbrită

Micul robot-laborator „funcţionează bine”, dar se află „fără îndoială pe o pantă puternic înclinată”, cu un grad de 30%, a precizat joi pentru AFP Philippe Gaudon, şef de proiect în cadrul misiunii spaţiale Rosetta de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din oraşul francez Toulouse.

Problema ancorării robotului de scoarţa cometei, care îi îngrijora miercuri seară pe oamenii de ştiinţă, nu fusese încă remediată până joi după-amiază. Totuşi, acest fapt nu echivalează cu un eşec al misiunii.

• Cine este cel mai bine plătit sportiv din lume în 2025?
• „Efectul Papa Leon” ar putea aduce un val de turiști americani la Roma

„Philae încă nu s-a ancorat de suprafaţa cometei, dar instrumentele funcţionează şi expediază imagini şi date”, a subliniat Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pe blogul ei oficial.

Bateria sa, care ar trebui să dureze între 50 şi 55 de ore, „funcţionează bine şi îi furnizează energie”, a precizat Philippe Gaudon. „Putem să îi trimitem comenzi, iar el ne trimite date”, a adăugat cercetătorul francez, aflat la Toulouse, în sudul Franţei, unde îşi desfăşoară activitatea unul dintre centrele ştiinţifice implicate în misiunea sondei spaţiale europene Rosetta.

Opt din cele 10 instrumente ştiinţifice aflate la bordul robotului Philae au fost activate.

După coborârea sa de miercuri, aşa cum era prevăzut, pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, robotul, care cântăreşte 100 de kilograme pe Terra, dar are o masă de 1 gram pe cometă, a efectuat două salturi, întrucât harpoanele care ar fi trebuit să îl fixeze pe scoarţa cometei nu au funcţionat.

După cel de-al doilea salt, Philae a rămas blocat într-o zonă destul de accidentată, la mijlocul unei pante stâncoase, „într-un loc în care nu se voia absolut deloc ca el să coboare, pentru că acolo nu există suficientă lumină, doar o oră şi 30 de minute la fiecare 12 ore”, a precizat Marc Pircher, directorul CNESC din Toulouse.

„A sărit ca un ied, dar nimic nu s-a spart. Philae acum puţin cam strâmb, stând, după câte se pare, în două din cele trei picioare ale sale, fiind complet înclinat. Am avut noroc, pentru că el a rămas cu antenele spre cer, iar din acest motiv comunicarea merge bine cu Rosetta”, a adăugat el.

„Suntem perfect fericiţi (…), am primit deja o cantitate extraordinară de date”, a precizat cercetătorul francez.

Cele două misiuni de foraj pe care robotul Philae trebuia să le efectueze „au fost pentru moment amânate”, a precizat Philippe Gaudon. „Nu le-am anulat încă, dar aceste sarcini par dificile, atât timp cât robotul nu este fixat cu acele harpoane”.

„Or, în microgravitaţie, în mod normal, el ar avea nevoie de o anumită tensiune în harpoane pentru a compensa forţa de forare. Altfel, robotul riscă să se ridice în spaţiu”, a precizat el.

„Prioritatea noastră constă în a continua să facem analize ştiinţifice fără să mişcăm robotul”, a adăugat acelaşi savant. Philae va radiografia interiorul cometei, va studia magnetismul acesteia, va realiza fotografia scoarţa cometei şi va analiza moleculele complexe degajate de scoarţă.

Timpul este un factor important, pentru că bateria robotului va funcţiona între 50 şi 55 de ore. Apoi, panourile solare ale robotului vor prelua ştafeta pentru a alimenta bateriile reîncărcabile ale acestuia, iar Philae va continua să lucreze, dar într-un ritm încetinit.

Însă locul puţin însorit în care se află robotul riscă să genereze probleme. Acest detaliu ar putea să îi scurteze durata de funcţionare.

Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol important în apariţia vieţii pe Terra, în contextul în care cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar.

Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri, îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: MEDIAFAX