Robotul Philae a încetat să comunice, după o misiune istorică

Potrivit lexpress.fr, robotul Philae „a adormit” în noaptea de vineri spre sâmbătă, însă a putut transmite specialiştilor de pe Terra, prin intermediul sondei Rosetta, datele despre prima sa forare în nucleul cometei.

Robotul ar putea, în cel mai bun caz, să funcţioneze până în luna martie, cu ajutorul panourilor sale solare. Dar specialiştii de la ESA şi de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din oraşul francez Toulouse, nu şi-au pierdut speranţa, fiind posibil ca sâmbătă dimineaţă robotul să se „trezească” şi să reia contactul cu Terra.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

„Vom încerca din nou. Însă şansele de a restabili contactul sunt foarte slabe”, a declarat pentru AFP Stephan Ulamec, de la centrul ESA din oraşul german Darmstadt. „Nivelul bateriei este sub cel necesar pentru funcţionarea computerului central”, a adăugat acesta.

În noaptea de vineri spre sâmbătă cercetătorii au încercat să modifice cu 35 de grade poziţia lui Philae pentru ca panourile sale solare să primească mai multă lumină şi să realimenteze astfel bateriile robotului.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei într-o zonă acoperită de umbra unei stânci şi nu primeşte suficientă energie de la Soare pentru a putea funcţiona mai mult timp. Manevra de rotire a sa era una periculoasă, pentru că forţele implicate în procesul de forare a nucleului puteau destabiliza robotul, care se află pe o suprafaţă înclinată.

„Nu mai primim date. Am pierdut contactul”, a declarat Philippe Gaudon, şef de proiect în cadrul misiunii spaţiale Rosetta de la CNES, sâmbătă, în jurul orei 02.30 (ora României, n.r.). După calculele ESA, bateriile lui Philae s-au descărcat în jurul orei 03.00.

Această misiune „este unică şi va rămâne unică”, a subliniat, vineri, Andrea Accomazzo, director de zbor în cadrul misiunii Rosetta.
Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat şapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spaţiale Rosetta, care a călătorit 10 ani şi 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei maşini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. „Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a „lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.

Ulterior robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters. Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, „rezultatete lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

Echipa de la centrul de control din Darmstadt, Germania, nu a localizat cu precizie poziţia robotului pe cometă, după ce Philae a sărit de două ori de pe suprafaţa obiectului cosmic, în timpul procesului de aterizare, care a avut loc miercuri. Savanţii analizează transmisiunile radio dintre robot şi Rosetta pentru a vedea dacă există vreo metodă de a calcula poziţia lui Philae. Analiza a oferit deja „o arie de incertitudine”, pe raza căreia, foarte probabil, se află Philae.

Imaginile realizate de Rosetta ar trebui să identifice poziţia micului robot, potrivit lui Paolo Ferri, şeful operaţiunilor misiunii Rosetta în cadrul ESA. Paolo Ferri este încrezător că inginerii vor găsi o soluţie pentru problema cantităţii insuficiente de energie de care dispune Philae.
În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: MEDIAFAX