Fragmentele de ADN pot supravieţui unei călătorii în spaţiu

Potrivit AFP, acest experiment ştiinţific, desfăşurat cu ocazia misiunii spaţiale europene Texus, în martie 2011, a arătat că, după lansarea capsulei, zborul în spaţiu, reintrarea în atmosferă şi aterizarea acesteia, moleculele de ADN se aflau încă pe capsulă.

Oamenii de ştiinţă au avut parte de o altă surpriză: ADN-ul care a supravieţuit era în continuare capabil să îşi transfere informaţiile genetice unor celule de bacterii şi unor ţesuturi conjunctive.

• Cum a reușit România să exporte banane în valoare de 3,4 milioane de euro?
• Care sunt cele mai bune plaje din lume în 2026?

„Acest studiu furnizează dovezi experimentale care atestă faptul că informaţia genetică din ADN poate să supravieţuiască atât în condiţiile extreme din spaţiu, cât şi după reintrarea în straturile dense ale atmosferei”, unde frecarea la viteze mari a capsulei poate să ridice temperatura până la 1.000 de grade Celsius, a explicat profesorul Oliver Ullrich, cercetător la Institutul de Anatomie din cadrul Universităţii din Zurich, coautor al studiului.

„Biosemnăturile sunt molecule care pot să dovedească existenţa vieţii extraterestre din trecut sau din prezent”, a explicat profesorul Cora Thiel, de la Universitatea Zurich, cealaltă autoare a studiului, publicat în revista americană PLOS ONE.

Iniţial, acest experiment avea scopul de a verifica stabilitatea biomarkerilor pe durata zborurilor spaţiale şi la reintrarea lor în atmosferă.

Cei doi cercetători s-au declarat total surprinşi de rezultate.

Numeroşi oameni de ştiinţă consideră că ADN-ul ce provine din spaţiu poate să ajungă intact pe Terra, transportat de materiale extraterestre precum praful cosmic şi meteoriţi. Aproximativ 100 de tone de astfel de materiale cosmice cad în fiecare zi pe planeta noastră.

„Această stabilitate extraordinară a ADN-ului arată, de asemenea, că nu este deloc imposibil ca, în ciuda tuturor precauţilor luate, vehiculele noastre spaţiale să transporte ADN terestru pe alte planete, precum Marte”, a adăugat profesorul Ullrich.

„Ţinând cont de acest risc, va trebui să evităm o astfel de contaminare în misiunile noastre de căutare a vieţii extraterestre”, a concluzionat profesorul elveţian.

Sursa: Mediafax