Raportul UE despre România: cum stau românii cu sănătatea ?

Ţările europene au realizat progrese semnificative în domeniul sănătăţii populaţiei, însă există în continuare mari decalaje în ceea ce priveşte starea de sănătate, atât între ţări, cât şi în interiorul acestora, se arată într-un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene.

Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale Uniunii Europene a crescut din 1990 cu mai mult de cinci ani în medie, dar diferenţa dintre ţările cu cea mai ridicată speranţă de viaţă (Spania, Italia şi Franţa) şi cu cea mai scăzută speranţă de viaţă (Lituania, Letonia, Bulgaria şi România) a rămas la acelaşi nivel, de aproximativ opt ani.

• Care sunt cele mai bune plaje din lume în 2026?
• Îndemn pentru cetățeni: De ce nu este bine să aruncăm șervețele umede în toaletă?

În Spania, speranţa de viaţă este de 82,5 ani, în Italia, de 82,4 ani, şi în Franţa, de 82,2 ani, în timp ce România se află de poziţia 24 în UE, cu o speranţă de viaţă de 74,5 ani. Speranţa de viaţă în ceea ce priveşte femeile este de 78,1 ani, iar la bărbaţi – de 71 de ani.

Raportul arată că există în mod constant „mari decalaje în interiorul ţărilor între persoane din diferite grupuri socioeconomice, cu persoane cu niveluri superioare de educaţie şi venit care se bucură de o mai bună sănătate şi mai mulţi ani de viaţă decât persoanele mai dezavantajate, aceste diferenţe fiind legate de numeroşi factori, inclusiv din afara sistemelor de sănătate, cum ar fi mediul în care trăiesc oamenii, stilul de viaţă şi comportamentele individuale, dar şi accesul la îngrijiri medicale şi calitatea asistenţei”.

În ceea ce priveşte rata mortalităţii, cel mai bine stau ţările din nordul, vestul şi sudul Europei, în special Franţa, Spania, Italia şi Elveţia, cu aproximativ 900 de decese sau mai puţin la 100.000 de locuitori. La polul opus se situează ţările baltice şi statele central şi est-europene – Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Ungaria, Slovacia -, unde se înregistrează circa 1.500 de decese sau mai mult la 100.000 de locuitori.

În România, rata mortalităţii este de circa 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, pe penultimul loc în UE, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde se înregistrează peste 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, cifre valabile pentru 2011.

Cea mai ridicată mortalitate în cazurile de accident vascular este în Bulgaria, urmată de România, Letonia, Lituania şi Croaţia, în timp ce Franţa, Olanda, Austria, Spania, Belgia şi Germania au cea mai scăzută rată de asemenea cazuri.

Rata mortalităţii la toate tipurile de cancer, atât la femei, cât şi la bărbaţi, este în scădere în majoritatea statelor Uniunii Europene, din 2000 până în prezent, cu excepţia ţărilor baltice, Bulgariei, Croaţiei şi României, unde rata a rămas stabilă sau chiar a crescut.

România se află pe locul 13 în acest clasament, incidenţa deceselor în rândul bărbaţilor fiind mai ridicată decât în rândul femeilor.

Rata mortalităţii în cazul cancerului de prostată este cea mai scăzută în Malta, Italia şi România.

Cele mai puţine cazuri de cancer la sân sunt în Grecia, Litanua, Estonia, Letonia, România şi Polonia.

În ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de cancer, cele mai mici rate sunt în Grecia, Cipru şi România, la polul opus fiind Belgia, Franţa şi Danemarca.

În privinţa ratei mortalităţii în cazul cancerului la plămâni, România se află la mijlocului clasamentului, cei mai afectaţi fiind bărbaţii.

România deţine recordul negativ în ceea ce priveşte decesele provocate de accidente de transport. Anual, numărul românilor (raportat la 100.000 de locuitori) care mor în urma unor accidente de transport este de patru ori mai mare decât în Marea Britanie.

Rata sinuciderilor în România este egală cu media europeană.

La capitolul mortalitate infantilă, rata este scăzută în majoritatea ţărilor UE. În ţările nordice, exceptând Danemarca, în Slovenia, Luxemburg, Cehia, Italia şi Grecia se întregistrau mai puţin de trei decese la 1.000 de naşteri, în 2012, în timp ce în Bulgaria aveau loc opt decese la 1.000 de naşteri, iar în România, nouă decese, chiar dacă rata mortalităţii infantile a scăzut în ultimii ani în aceste două ţări.

În schimb, România stă foarte bine la incidenţa diabetului, înregistrând cele mai puţine cazuri de diabet tip 1 la copii (până la 14 ani). În cazul adulţilor, cele mai puţine cazuri de diabet sunt raportate în Lituania, România şi Luxemburg.

Sursa: MEDIAFAX