Robotul Curiosity a făcut o mare descoperire pe Marte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noile descoperiri combină date colectate în cei peste doi ani de când roverul Curiosity a ajuns pe suprafaţa lui Marte, în august 2012, în craterul Gale, care are un diametru de 154 de kilometri.

Craterul Gale – locul unde Curiosity îşi desfăşoară cercetările.    Imagine: NASA

Cercetătorii au descoperit straturi de roci care conţin sedimente transportate de apă, înclinate către centrul craterului, unde în prezent se află muntele Sharp, înalt de aproximativ 5.000 de metri. Acest lucru ar putea însemna că vârful muntos nu ar fi existat în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, când craterul era plin cu apă, potrivit experţilor care lucrează cu roverul Curiosity.

„Descoperirea straturilor înclinate a fost… o surpriză”, a declarat cercetătorul-şef John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena.

„Geologia sedimentară… este o metodă de vârf pentru a încerca să înţelegem Pământul. Când companiile petroliere colectează date seismice din mai multe regiuni, ele de fapt caută straturile înclinate… şi astfel obţii o geometrie care îţi spune unde sunt rocile pe care le cauţi”, a adăugat Grotzinger.

Sedimente din Craterul Gale, unde a existat cândva un lac.    CREDIT: „AFP PHOTO / HANDOUT /NASA/JPL-CALTECH/MSSS”

La puţin timp după ce a ajuns pe Marte, roverul a descoperit că planeta a avut cândva ingredientele chimice şi condiţiile de mediu necesare susţinerii vieţii microbiene, îndeplinind astfel scopul primar al misiunii sale.

Robotul a început să se deplaseze către muntele Sharp pentru a căuta alte nişe care ar fi putut găzdui viaţa şi pentru a afla dacă mediul propice vieţii a existat îndeajuns de mult pentru a permite acesteia să evolueze, o întrebare de altfel foarte complicată, din moment ce oamenii de ştiinţă nu ştiu cât i-a luat vieţii să apară şi să domine Terra.

Mărimea lacului din craterul Gale, durata şi sedimentele transportate de apă susţin ideea că ar fi fost suficient timp pentru ca viaţa să apară şi să prospere, a declarat savantul Michael Meyer, care lucrează în cadrul programului de explorare marţiană al NASA.

Noile studii, care nu au fost încă publicate, indică o serie de momente umede şi uscate ale craterului Gale,  contrazicând o ipoteză anterioară potrivit căreia perioada în care Marte a avut o climă caldă şi umedă a fost relativ scurtă, au spus cercetătorii.

„Toată călătoria asta pe suprafaţa lui Marte nu ne-a dus la muntele Sharp. Ne-a oferit contextul necesar să apreciem mai bine muntele Sharp”, a spus Grotzinger despre roverul care s-a deplasat circa opt kilometri pe Marte, după ce a atins suprafaţa planetei, în august 2012.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că Planeta Roşie a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat.

Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de muntele Sharp, în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.

Sursa: MEDIAFAX