Care este cea mai mare reuşită ştiinţifică a anului 2014?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sonda europeană Rosetta şi plasarea robotului Philae pe cometa Ciuriumov constituie cea mai importantă reuşită ştiinţifică a anului 2014, potrivit revistei Science, graţie potenţialului privind descoperiri majore referitoare la originile Sistemului Solar şi ale vieţii pe Terra, transmite AFP.

Instrumentele de la bordul sondei spaţiale Rosetta au detectat deja prezenţa apei, a metanului şi a hidrogenului în coada cometei Ciuriumov-Gherasimenko, pe care o acompaniază din luna august, au subliniat editorii prestigioasei reviste Science.

• „A.REST 1989 – Arhiva video a Securității”, o nouă expoziție tematică la Muzeul Național de Istorie…
• Cum va fi vremea până la finalul lunii iunie? Prognoza actualizată de la ANM!

Primele rezultate ale primelor analize ale moleculelor de apă de pe Ciuriumov au arătat, contrar a ceea ce se credea anterior, că acest tip de cometă, provenind din centura Kuiper, situată dincolo de orbita lui Neptun, nu este la originea apei terestre, care a fost adusă pe Pământ mai degrabă de meteoriţi.

Continuând să observe coada formată din gaze şi praf a cometei, cercetătorii vor putea, probabil, să descopere cum se comportă aceste corpuri pe măsură ce se apropie de Soare, iar întorcându-se în timp, vor putea să rezolve misterul formării diferitelor tipuri de comete, în urmă cu 4,65 de miliarde de ani, potrivit Science.

Chiar dacă bateriile robotului Philae nu se vor încărca în momentul în care cometa se va apropia de Soare, misiunea nu va fi afectată atât de mult, pentru că, potrivit Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), 80% dintre rezultatele ştiinţifice provin de la sonda Rosetta, a mai subliniat Science.

Pe lângă Rosetta, revista Science a mai ales nouă alte reuşite ştiinţifice din 2014, incluzându-le în listă fără să le acorde o importanţă ierarhică. Acestea sunt:

– Secvenţierea genomului a 48 de specii de păsări care a arătat că, în marea lor majoritate, înaripatele moderne au apărut în cele câteva milioane de ani de după dispariţia dinozaurilor, cu care sunt înrudite, în urmă cu 66 de milioane de ani, contrazicând ipotezele anterioare.

– Cercetătorii au demonstrat că sângele şoarecilor tineri rejuvenează muşchii şi creierul şoarecilor bătrâni, ceea ce a dus la teste clinice în cadrul cărora bolnavi de Alzheimer au primit plasmă de la donatori tineri.

– Inspirându-se din organizarea şi viaţa termitelor, savanţii au construit mici roboţi interactivi capabili să coopereze fără intervenţie umană pentru construirea unor structuri simple.

– Crearea de cipuri neuromorfice care imită arhitectura cerebrală pentru a trata informaţia într-o manieră similară celei utilizate de creierul uman.

– Cultivarea în laborator a unor celule similare celor beta care produc insulină, în pancreas, deschizând calea către noi modalităţi de combatare a diabetului.

– Arheologii au descoperit că imaginile unor animale pictate într-o peşteră din Indonezia, a căror vechime se credea a fi de circa 10.000 de ani, au de fapt o vechime cuprinsă între 30.000 şi 40.000 de ani, ca şi arta rupestră din Europa.

– Manipularea activităţii neuronilor folosind raze de lumină a permis modificarea memoriei în cazul şoarecilor, ştergând amintirile existente şi înlocuindu-le cu unele false.

– Consideraţi altădată drept simple instrumente utile în educaţia studenţilor, sateliţii miniaturali (CubeSat) au început să execute sarcini ştiinţifice relevante, potrivit cercetătorilor.

– Crearea în laborator a bacteriilor sintetice E.Coli, prin manipularea ADN-ului acestora, lucru ce ar putea permite crearea de proteine artificiale pe măsură.

Sursa: Mediafax