Medicii ne sfătuiesc să renunţăm la nostalgia alimentelor tradiţionale. Care este dieta ideală?

„În România nu se mănâncă sănătos pentru că nu avem o educaţie nutriţională serioasă. Noi nu selectăm alimentele. Chiar şi din nouă alimente neprietenoase, trebuie să-l alegem pe cel mai puţin prietenos”, a spus profsorul Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, la o masă rotundă privind importanţa alimentaţiei echilibrate pentru sănătate.

Potrivit lui Hâncu, cel mai important lucru este acela de a avea o bună digestie, adică un confort abdominal, iar probioticele din iaurt ajută la digestie.

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

Mai mult, cu două pahare de iaurt pe zi este compensat deficitul de calciu, dar, în România, atât bărbaţii, cât şi femeile consumă mai puţin decât această cantitate, a mai spus Hâncu.

La rândul lui, profesorul Dan Dumitraşcu, co-fondator al Societăţii Române de Neurogastroenterologie, a spus că digestia contribuie la starea afectivă a omului.

„Avem 95 la sută din serotonină, cea care modulează stările afective, concentrată în celule dispersate de-a lungul tubului digestiv într-un aşa numit sistem nervos enteric şi doar 5 la sută în sistemul nervos central în creier. (…) «Creierul din stomac» nu este o simplă metaforă, ci denumirea sub care mai este cunoscut sistemul nervos enteric (SNE), cu celule localizate de-a lungul pereţilor intregului sistem digestiv (esofag, stomac, intestinul subţire şi colon) care formează un sistem unitar.

Celulele sunt similare, ca structură şi funcţie, cu cele care se găsesc în creier şi se află în strânsă legatură atât cu sistemul digestiv, cât şi cu cel nervos central. Acest al doilea creier trimite şi primeşte impulsuri prin neurotransmiţători, înregistrează experienţe şi reacţionează la emoţii. Creierul cerebral şi «creierul din stomac» se influenţează reciproc, iar implicaţiile acestui fapt sunt importante pentru înţelegerea, prevenirea şi tratarea multor afecţiuni digestive, dar şi neuronale şi psihoemoţionale”, a explicat Dan Dumitraşcu.

Potrivit medicului, multe afecţiuni gastrointestinale (colită, sindromul colonului iritabil) au la bază disfuncţii ale sistemului nervos enteric. În cazuri de emoţii puternice, suprastimularea receptorilor de serotonină din tractul digestiv poate provoca diareea, în timp ce, în cazul pacienţilor cu Alzheimer sau Parkinson, se constată în mod frecvent probleme cu constipaţia, lucru explicat recent prin faptul că celulele nervoase din tractul digestiv sunt la fel de afectate ca cele din creier. Anxietatea şi depresia însoţesc simtomele clasice ale bolilor digestive, a mai spus Dan Dumitraşcu.

El a abordat apoi unele mituri privind alimentaţia, precum ideea de a nu mânca friptură cu cartofi, spunând că barometrul pentru combinaţiile acestea este propriul organism.

Referitor la „nostalgia hranei tradiţionale”, Dumitraşcu a precizat că românii aveau înainte speranţa de viaţă mai mică.

„Grija foarte mare pentru a mânca sănătos, dar neştiinţific, este un pericol. Un exemplu ar fi acela al celor care caută alimente fără gluten, deşi nu li s-a recomandat aşa ceva”, a mai spus medicul.

El a mai arătat că aceeaşi mâncare poate avea efecte diferite, în funcţie de atitudinea faţă de hrană.

„Pe plan calitativ, mâncarea nu diferă între SUA şi Franţa, dar diferenţa este atitudinea faţă de alimente. Francezii nu ciugulesc mult între mese, nu-i vezi mult mâncând pe stradă, în schimb le palce să stea la masă să mănânce în tihnă. Americanul termină masa, în timp de francezul abia termină de uns felia cu unt”, a explicat Dumitraşcu.

Sursa: Mediafax