Cum poate fi determinată vârsta reală a unei persoane

Potrivit The Guardian, cercetătorii chinezi au analizat fotografii cu chipurile unui număr de 300 de persoane, cu vârstele cuprinse între 17 şi 77 de ani, pentru „a construi o hartă care dezvăluie felul în care chipul uman se modifică pe parcursul vieţii”.

Această analiză a permis cercetătorilor să observe felul în care corpul unei persoane îmbătrâneşte şi i-a ajutat pe savanţii chinezi să înţeleagă mai bine cum să trateze îmbătrânirea precoce.

• Tulburătoare și Înălțătoare discuția dintre Ana Blandiana și Adrian Artene | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
• Suedia a adoptat o lege prin care este redusă vârsta de schimbare a sexului

„Gura devine mai mare, iar nasul mai mare. Colţurile ochilor cad. Chipul îşi pierde fineţea, devine mai gras, din cauza grăsimii subcutanate, iar întregul ansamblu se prăbuşeşte, după ce gravitatea începe să se manifeste asupra colagenului şi a elastinei din piele”, spun autorii studiului.

„Nu mă aşteptam la schimbări atât de remarcabile odată cu înaintarea în vârstă, nici ca aceste imagini 3D să fie un biomarker atât de precis pentru vârsta biologică”, a explicat profesorul Jing Dong, coordonatorul studiului. „Aceste schimbări s-au dovedit a fi la fel de fiabile precum cei mai fiabili dintre markerii biologici”.

Studiul a definit trei grupuri de persoane, în funcţie de viteza lor de îmbătrânire. În afară de grupul „normal”, anumite persoane îmbătrânesc mai repede şi par, astfel, cu până la şase ani mai bătrâne decât vârstele lor reale, iar altele îmbătrânesc mai lent şi au un chip ce pare cu până la şase ani mai tânăr.

Pentru a face aceste diferenţieri, cercetătorii chinezi au comparat imaginile 3D cu markeri sangvini, precum albumina, o proteină, şi colesterolul. Se pare că o concentraţie mai mare de albumină în sânge permite celulelor chipului să fie afectate mai puţin repede de procesul de îmbătrânire.

Potrivit The Time, acest dispozitiv 3D ar putea, dincolo de simpla detectare a onestităţii pacienţilor, să aducă o serie de ameliorări în domeniul sănătăţii. „Dispozitivul ar putea avea implicaţii importante în evaluarea bolilor asociate cu înaintarea în vârstă şi pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate cu scopul de a ameliora vieţile pacienţilor şi sănătatea lor”, afirmă aceeaşi publicaţie.

Sursă: Mediafax