Gena care determină comportamentul de tip „drama queen”, descoperită de cercetătorii canadieni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Felul în care creierul uman reacţionează la informaţiile de ordin emoţional reprezintă o caracteristică moştenită de la părinţi, afirmă autorii acestui studiu, potrivit căruia genele sunt elementele care controlează gradul de emotivitate al fiecărei persoane.

Studiul, publicat în The Journal of Neuroscience, a descoperit că purtătorii unei anumite variaţii genetice percep anumite imagini pozitive şi negative mult mai intens şi prezintă o activitate mult mai sporită în anumite regiuni cerebrale.

• Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
• Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii

„Oamenii chiar văd lumea în feluri diferite”, a explicat coordonatoarea studiului, Rebecca Todd, profesor de psihologie la Universitatea British Columbia.

„Pentru oamenii cu această variaţie genetică, lucrurile relevante din punct de vedere emoţional care se petrec în lume par a fi mult mai intense”, a adăugat ea.

Gena în chestiune este ADRA2B, care influenţează sinteza neurotransmiţătorului norepinefrină (noradrenalină). Un studiu anterior realizat tot de echipa coordonată de Rebecca Todd a descoperit că purtătorii unei variaţii a acestei gene acordă o atenţie mai mare cuvintelor negative.

Noul studiu reprezintă prima cercetare din lume care, folosind imagistica cerebrală, a demonstrat faptul că genele influenţează gradul de intensitate cu care oamenii percep lumea din jurul lor.

Cercetătorii canadieni au scanat creierele unui număr de 39 de voluntari, dintre care 21 erau purtători ai acestei mutaţii genetice.
Purtătorii ei au prezentat o activitate cerebrală semnificativ mai intensă în regiunile din creier asociate cu regularizarea emoţiilor şi cu evaluarea plăcerii şi a ameninţărilor.

Rebecca Todd consideră că acest fapt explică motivul pentru care anumite persoane sunt mai predispuse în faţa riscului de stres posttraumatic şi în a accentua anumite amintiri negative în urma unor evenimente traumatizante.

Adam Anderson, profesor de psihologie la Universitatea Cornell şi coordonator al studiului, spune că există şi anumite avantaje pentru purtătorii acestei mutaţii genetice şi consideră că un exemplu clasic pentru un astfel de purtător este cel al romancierului francez Marcel Proust.

Acea mutaţie a genei ADRA2b apare în grade diferite în grupurile etnice din rândul populaţiei mondiale.

Deşi aproximativ 50% dintre voluntarii caucazieni participanţi la studiul efectuat în Canada erau purtători ai variaţiei genetice, aceasta a fost descoperită şi în alte grupuri etnice.

De exemplu, un alt studiu a descoperit că doar 10% din populaţia din Rwanda prezintă mutaţia genei ADRA2b.

Oamenii de ştiinţă vor să demareze în curând o serie de studii suplimentare şi pe alte grupuri etnice, cu scopul de a identifica mecanismele prin care ADRA2b influenţează procesele emoţionale asociate cu anxietatea, stresul posttraumatic şi dependenţa.

Sursă: Mediafax