Legătura dintre grăsimile saturate şi riscul de deces

Potrivit autorilor studiului, pentru persoanele sănătoase, o cantitate rezonabilă de grăsimi saturate prezente în alimentaţia zilnică nu generează riscuri pentru sănătate. În schimb, grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.

Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile trans, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.

• O nouă lege garantează dreptul la viață pentru țestoasele marine din Panama
• Cea mai valoroasă materie primă pentru industria grea din România

Pentru noua analiză, cercetătorii de la mai multe instituţii ştiinţifice din Canada, inclusiv de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, au analizat datele oferite de 41 de studii precedente referitoare la asocierea dintre aportul de grăsimi saturate şi starea de sănătate, realizate pe un eşantion de peste 300.000 de persoane, şi datele furnizate de 20 de studii despre legătura dintre aportul de grăsimi trans şi starea de sănătate, realizate pe un eşantion de peste 200.000 de persoane.

Aportul de grăsimi saturate nu a fost asociat cu maladiile coronariene, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral (AVC) şi diabetul de tip 2, iar legătura dintre aceste grăsimi şi riscul de deces cauzat de bolile coronariene nu a fost una elocventă.

Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere de 34% a riscului general de deces, cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiace, afirmă autorii acestui studiu, publicat în prestigiosul British Medical Journal.

Întrucât dovezile nu au fost suficiente în privinţa grăsimilor saturate, comunitatea ştiinţifică are nevoie de mai multe studii pe această temă, notează autorii studiului. Niciunul dintre studiile repertorizate nu au inclus teste aleatorii controlate – cel mai riguros tip de studiu ştiinţific; toate au fost bazate pe observaţii făcute de-a lungul timpului, aşadar şi alţi factori de risc din stilurile de viaţă ale participanţilor ar fi putut să joace un rol în evoluţia stării lor de sănătate.

Mai multe alte studii din 2010 au confirmat faptul că grăsimile saturate nu sunt asociate cu infarctul şi cu AVC-ul, precizează medicul Ronald M. Krauss de la Institutul de Cercetare asociat Spitalului de Pediatrie din Oakland, California, un expert în patologia bolilor coronariene, care nu a luat însă parte la analiza cercetătorilor canadieni.
Grăsimile saturate se găsesc în produse lactate, carne roşie şi uleiuri tropicale.

Spre deosebire de grăsimile saturate, grăsimile trans duc la o scădere a „colesterolului bun” (lipoproteine cu densitate mare/ HDL).

În rândul bărbaţilor, aportul de acizi graşi trans din dieta zilnică a scăzut din 1980 până în 2009 de la 2,9% la 1,9%, potrivit unui studiu publicat în 2014.

Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) a somat producătorii de alimente să elimine din produsele lor toate grăsimile trans până în anul 2018.

Sursă: Mediafax