Home » D:News » Ce COMPOZIŢIE are un asteroid cu potenţial de PERICOL pentru Pământ? ASTRONOMII ROMÂNI au aflat răspunsul

Ce COMPOZIŢIE are un asteroid cu potenţial de PERICOL pentru Pământ? ASTRONOMII ROMÂNI au aflat răspunsul

Ce COMPOZIŢIE are un asteroid cu potenţial de PERICOL pentru Pământ? ASTRONOMII ROMÂNI au aflat răspunsul
Publicat: 13.10.2015
Astronomi români din Bucureşti şi din Cluj, alături de alţi parteneri internaţionali, au iniţiat şi derulat o campanie de observaţii dedicată studierii unui asteroid geointersector cu potenţial de pericol pentru Pământ, informează Agenţia Spaţială Română (ROSA).

Institutul Astronomic al Academiei Române şi Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, alături de parteneri internaţionali – Institutul de Mecanică Cerească şi de Calcul al Efemeridelor din cadrul Observatorului din Paris, Isaac Newton Group of Telescopes din insulele Canare şi Infrared Telescope Facility din insulele Hawaii -, au iniţiat şi derulat o campanie de observaţii dedicată studierii asteroidului 2004 BL86.

Asteroid geointersector, 2004 BL86 prezintă un potenţial pericol pentru Terra nu doar pentru că ajunge în apropiere de planetă, dar şi pentru că orbita lui este haotică. Oamenii de ştiinţă români au reuşit pentru prima dată de la descoperirea acestui corp ceresc, în 2004, să stabilească proprietăţile sale fizice şi mineralogice, odată cu apropierea sa de Pământ, în lunile ianuarie şi februarie 2015, la doar 1,2 milioane kilometri, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori distanţa Pământ – Lună, precizează ROSA, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Datele de observaţie obţinute începând cu momentul descoperirii asteroidului 2004 BL86, în anul 2004, până în anul 2015 au contribuit la stabilirea elementelor orbitale ale asteroidului, însă proprietăţile fizice şi mineralogice au fost foarte puţin studiate, diametrul acestui obiect fiind estimat la aproximativ 500 metri, cu marjă de eroare destul de mare, mai spune Agenţia Spaţială Română.

 Observaţiile fotometrice ale asteroidului 2004 BL86 realizate anul acesta, odată cu apropierea sa de Pământ, au fost obţinute în lunile ianuarie şi februarie, la Observatorul din Cluj-Napoca şi la Bucureşti. Observaţii spectroscopice în domeniul vizibil au fost realizate la Centrul de observaţii la distanţă Bucureşti, aflat în sediul Institutului Astronomic al Academiei Române, prin controlarea de la distanţă a telescopului Isaac Newton. Cu o apertură de 2,5 metri, acesta se află în insulele Canare. Observaţiile spectroscopice în domeniul infraroşu au fost efectuate de la Centrul de observaţii la distanţă din Paris, de unde a fost pilotat telescopul Infrared Telecope Facility, cu apertura de 3 metri, localizat în insulele Hawaii.

Analiza datelor de observaţie a permis obţinerea de rezultate legate de parametrii fizici şi mineralogici ai asteroidului 2004 BL86, în timp ce datele spectrale au furnizat date cu privire la suprafaţa asteroidului. Oamenii de ştiinţă români au observat că asteroidul conţine minerale bazaltice, ceea ce duce la concluzia că obiectul este un fragment al unui asteroid diferenţiat, cel mai probabil o bucată din crusta unui astfel de obiect. Din corelaţia strălucirii acestui corp şi a mineralogiei sale a fost estimat un diametru realist de aproximativ 300 metri, în concordanţă cu măsurătorile radar efectuate în Statele Unite. Analiza datelor fotometrice a permis confirmarea unei perioade de rotaţie proprii de aproximativ 2,6 ore.

Rezultatele obţinute de cercetătorii români vin în sprijinul programului Space Situational Awareness la care România participă sub coordonarea Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), în calitate de stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). SSA reprezintă un efort coordonat pentru a detecta şi urmări obiecte pe orbite în jurul Pământului sau care intersectează orbite ale Terrei, precum şi pentru monitorizarea fenomenelor naturale care ar putea provoca daune sateliţilor de pe orbită, infrastructurii de la sol şi oamenilor. Mai multe detalii despre activităţile coordonate de ROSA pentru SSA pot fi aflate pe site-ul rosa.ro.

Asteroizii sunt corpuri din Sistemul Solar care orbitează în jurul Soarelui şi au dimensiuni cuprinse între 10 metri şi 1.000 kilometri, până în prezent fiind descoperite 700.000 de astfel de corpuri, reunite în Catalogul cu asteroizi. Peste 12.000 dintre aceştia intersectează sau se apropie de orbita Pământului şi sunt numiţi generic „asteroizi geointersectori”.

Din cauza posibilelor apropieri de Pământ, asteroizii geointersectori precum 2004 BL86 reprezintă un subiect de studiu ştiinţific deopotrivă prin prisma pericolului potenţial ce îl reprezintă pentru civilizaţia umană, cât şi prin prisma importanţei pe care o pot prezenta pentru dezvoltarea industriilor spaţiale şi a programelor de zbor interplanetar pentru sondele cu echipaj uman.

Rezultatele ştiinţifice ale campaniei de observaţii dedicate studierii asteroidului geointersector cu orbite haotice 2004 BL86 au fost publicate în luna august 2015 în prestigioasa revistă europeană Astronomy & Astrophysics.

Următoarea situaţie favorabilă pentru observarea acestui corp va fi în luna ianuarie 2050.

Sursa: MEDIAFAX

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina