Metoda oamenilor de ştiinţă din America de Sud împotriva virusului ZIKA

Ei au apelat la specii de peşti, broaşte şi ţânţari pentru a eradica insecta care transmite virusul cu efecte grave asupra nou-născuţilor.

Peşti care mănâncă larve, ţânţari modificaţi genetic sau broaşte râioase. Sunt câteva din mijloacele neconvenţionale prin care ţările din America Latină afectate de epidemia cu virusul Zika încearcă să lupte împotriva insectei care transmite temutul virus, Aedes aegypti, asociat cu o explozie a cazurilor de microcefalie la nou-născuţi.

• Cum va fi vremea în primele zile din 2026?
• Ce mâncăm de Revelion ca să avem noroc și prosperitate tot anul, conform tradițiilor populare

Pe plaja din San Diego de pe coasta pacifică a Salvadorului, peştii zambo (cunoscuţi sub numele ştiinţific de Dormitator latifrons) au ajuns să controleze din punct de vedere biologic ţânţarul, scrie AFP, citată de Agerpres.

„Zambo sunt adevăraţi luptători împotiva Zika: mănâncă toate larvele din bazinele unde stocăm apa”, spune Rafael Gonzales, pescar în satul aflat la 45 de kilometri de San Salvador. Experimentul iniţiat în 2012 a fost preluat de circa 20 de sate salvadoriene.

Cu ajutorul acestei metode, El Salvador combate ţânţarul în stadiu de larvă, în timp ce alte ţări din regiunea afectată de epidemie desfăşoară campanii de fumigaţii, cu eficienţă limitată, susţin experţii. „Fumigaţiile pot fi eficiente pentru reducerea populaţiei adulte, dar nu sunt la fel împotriva larvelor” de ţânţari, apreciază Carissa Etienne de la Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS).

Pe de altă parte, odată cu apariţia virusului Zika în America Latină, suspectat că provoacă o malformaţie congenitală gravă, microcefalia (reducerea perimetrului cranian, nefastă pentru dezvoltarea intelectuală), au revenit în atenţie tehnici utilizate de mulţi ani pentru combaterea febrei dengue.

În Peru, biologul Palmira Ventossila a creat în 1992 un insecticid natural pe bază de nucă de cocos, yuca (manioc), sparanghel şi cartofi, care distruge larvele de Aedes aegypti sau ale altor ţânţari vectori ai bolilor, cum ar fi anofelul. Procedeul, aprobat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a fost folosit deja cu succes în Guyana, Peru, urmând să fie utilizat în curând în Uganda şi Mozambic.

O altă metodă anti-ZIKA e aplicată în Columbia, unde a fost lansat un program de eliberare de ţânţari purtători ai bacteriei Wolbachia. Aceasta se găseşte în aproape 70% din insecte, acţionează ca un vaccin şi împiedică virusul Zika să se dezvolte în organismul insectei.

Iniţiative similare au existat şi în Brazilia şi Panama, cu ţânţari masculi modificaţi genetic. Aceştia produc insecte ce nu pot ajunge la maturitate şi, prin urmare, nu se pot reproduce.

În regiune se analizează şi alte metode. În Mexic, de exemplu, Agenţia internaţională pentru energie atomică (AIEA) se gândeşte să utilizeze radiaţii pentru sterilizarea ţânţarilor.

Mai pragmatici, argentinienii studiază de câteva săptămâni broaşte şi ţestoase, prădători ai insectei.

Sursa: RFI