De ce doar unii oameni îmbătrânesc frumos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au studiat nonagenarii cu o stare bună de sănătate pentru a descoperi ce anume face diferenţa. Deşi genele ne sunt transmise de părinţi, stilul de viaţă şi dieta joacă şi ele un rol esenţial.

Alimentaţia, activitatea fizică sau stresul pot modifica modul în care funcţionează genele prin adăugarea unor „etichete chimice” care acţionează asemeni unor comutatoare şi ne influenţează starea de sănătate şi longevitatea. Studiul acestor mecanisme este cunoscut sub numele de epigenetică.

• ONU avertizează: 363 de milioane de oameni de pe Pământ sunt în pericol de foamete acută
• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!

Într-o serie de studii (cunoscute sub numele de BELFAST) asupra nonagenarilor cu o stare bună de sănătate s-a arătat că participanţii aveau mai puţine gene responsabile de bolile cardiovasculare şi au fost identificate genele care întăresc sistemul imunitar.

Alături de informaţiile din studiu BELFAST, persoanele au fost întrebate de ce cred că au avut o viaţă atât de lungă şi o stare de sănătate bună. Istoricul familiei şi poveştile personale pot reprezenta instrumente puternice în asociere cu analiza genomică.
Genele şi starea de sănătate – Ellie, în vârstă de 99 de ani declară: „Cred că longevitatea s-a aflat în genele familiei mele – toate rudele de sex feminin ale mamei mele au trăit peste 90 de ani. Pot să-mi amintesc veri şi mătuşi, toţi cu vârste de peste 90 de ani.

Pe de altă parte, bărbaţii nu au trăit la fel de mult”. De fapt, Ellie a observat un lucru pe care nici oamenii de ştiinţă nu îl pot explica încă foarte clar: femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii. Dovezile de până acum sugerează că ar putea fi o legătură între expunerea la niveluri ridicate de hormoni masculini în timpul vieţii intrauterine şi creşterea riscului de a dezvolta anumite afecţiuni legate de vârstă.

Un corp activ pentru o minte activă – toate persoanele care au luat parte la studiu au vorbit despre importanţa de a te păstra cât mai activ fizic şi mental. Robert, unul dintre subiecţii analizaţi, consideră că secretul longevităţii sale se află în faptul că a muncit din greu toată viaţa.

O dietă sănătoasă – mulţi dintre participanţii la studiu au menţionat importanţa alimentaţiei. Norman mărturiseşte: „întotdeauna am avut o viaţă liniştită, nu am fumat sau băut şi am fost atent cu alimentaţia mea. Nu am mâncat junk food”. Fratele său, Joyce, adaugă: „întotdeauna am fost atenţi la dietă, nu am fumat niciodată, cu excepţia câtorva luni”. Există mult adevăr în zicala: „Eşti ceea ce mănânci”. Cercetătorii au oferit nenumărate dovezi că fructele şi legumele pot atenua genele asociate cu cancerul sau ne pot proteja de cancer prin modificarea markerilor epigenetici. Foarte puţini dintre subiecţii analizaţi au fumat de-a lungul vieţii, evitând astfel efectele epigenetice ale fumatului printre care se numără deteriorarea plamânilor şi un risc mai ridicat de a suferi de cancer şi demenţă.

O atitudine optimistă – mulţi dintre participanţii la studiu s-au descris ca fiind fericiţi, întotdeauna bucuroşi, foarte rar trişti şi mulţumiţi cu viaţa şi familia lor. Samuel în vârstă de 95 de ani spune: „întotdeauna am fost interesat de oameni, de viaţă.” Sora sa Esther, 93 de ani, a adăugat: „sunt interesată de multe subiecte, mă interesează tot ce se petrece în jurul meu”. Majoritatea persoanelor au susţinut că sunt fericite în cea mai mare parte a timpului.

Abilitatea sau disponibilitatea de a face faţă situaţiilor dificile este o altă atitudine comună observată la mulţi dintre cei intervievaţi. Eileen, 96 de ani, spune: „pur şi simplu iau lucrurile aşa cum sunt”. Pentru a îmbătrâni frumos nu este necesar doar să ne fereşti de boli şi să fim capabili să trăim independent, trebuie să avem şi o viaţă socială activă. Prietenii şi familia sunt factori importanţi în acest proces, reducând riscul morţii premature şi fiind de mare ajutor pentru a a face faţă situaţiilor stresante.

Modificările epigenetice ale genelor oferă explicaţii despre modul în care dieta, mişcarea, stresul şi expunerea la toxine şi infecţii pot modifica genele şi predispoziţia la anumite boli. Alegerile pe care le facem zi de zi şi un stil de viaţă sănătos au impact semnificativ asupra modului în care îmbătrânim.

Sursa: Rador