Solomon Marcus a murit. Ultimul manifest al academicianului: „Să facem un program de urgenţă al EDUCAŢIEI OMENESCULUI în România”

Matematicianul Solomon Marcus a încetat din viaţă, joi, la vârsta de 91 de ani la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”.

Solomon Marcus s-a născut în data de 1 martie 1925 în judeţul Bacău.

• Sezonul gripal 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai severe din istorie
• O insulă pustie caută doi îngrijitori. Ce trebuie să știe candidații?

După absolvirea studiilor liceale, a urmat cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti. A obţinut ulterior titlurile ştiinţifice de doctor în matematică şi doctor docent. După absolvirea facultăţii, a predat ca profesor la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti.

Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, iar opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. A publicat peste 50 de volume în România şi care au fost traduse în mai multe limbi din Europa şi nu numai şi aproximativ 400 de articole în reviste ştiinţifice sau de specialitate.

Din 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române. În anul 2001, matematicianul Solomon Marcus a fost ales ca membru titular al Academiei Române.

Într-un interviu acordat gândul în 2014, Solomon Marcus a vorbit despre sistemul de educaţie din România, lansând practic un manifest: „Să facem un program de urgenţă al EDUCAŢIEI OMENESCULUI în România. Nu ne dăm seama la ce grad de violenţă se află societatea în care trăim”

Principalele idei din interviu:

Despre sistemul de educaţie românesc: „Sistemul nostru educaţional nu a aflat încă ce înseamnă a învăţa. Sistemul, adică cei care l-au gândit în forma în care este el implementat, în manualele şcolare actuale, în modelul de transmitere de la catedră la bănci. Pentru şcoala actuală, a învăţa înseamnă a deprinde cunoştinţe, informaţii, a înmagazina informaţii, a fi în stare să le reproduci când ţi se cere pentru a fi evaluat, a fi în stare să le aplici în cazul standard”

Despre universităţile care organizează cursuri pentru elevii fără bac: „Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”

Despre doctoratul cu frecvenţă redusă: „Ceea ce este esenţial în materie de doctorat este ca cel pe care l-ai acceptat ca doctorand să-ţi dea impresia puternică a faptului că e vorba de o persoană care se dăruieşte cercetării şi care a probat capacitatea de a face cercetare esenţială”

Despre plagiat: „Noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu este, pentru cea mai mare parte a populaţiei, un furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată”.

„Uneori am votat nu cu cel mai bun, ci cu cel mai puţin rău. Asta e situaţia în România”

De asemenea, în contextul alegerilor prezidenţiale, academicianul Solomon Marcus a vorbit despre importanţa  ieşirii la vot.

Republicăm interviul acordat de Solomon Marcus, în 2014:

Domnule academician Solomon Marcus, vom avea alegeri prezidenţiale în noiembrie. Cum vi se pare această perioadă?

Am răspuns la o întrebare similară pentru alegerile pentru Parlamentul European şi acum sunt nevoit, în esenţă, să repet răspunsul pe care l-am dat atunci… Marele păcat în România este că prea mulţi oameni sunt în situaţia de a vota în necunoştinţă de cauză. Ei nu înţeleg bine pentru ce votează şi între cine au de ales. Rămâne emblematic cetăţeanul turmentat al lui Caragiale, cetăţean turmentat nu atât de alcool, cât de mesajele confuze cu care este asaltat. Şi atunci, şi cu atât mai mult acum, oamenii nu ştiu pentru cine şi ce votează. Sloganele  lansate în perioada campaniei electorale au un rol pur decorativ.

Citeşte continuarea în Gândul!