Testele la care românii nu copiază. Care este secretul din spatele ”performanţei”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Românii nu copiază la examenele Cambridge English, iar experţii britanici nu au avut niciodată motive să instituie metode suplimentare de prevenţie a copiatului sau de detecţie a corupţiei în România, însă spun că secretul sistemului acestor examene nu este supravegherea video, cum se face la Bac.

De-a lungul anilor tinerii au găsit diferite metode ingenioase de a fauda examenele. Supravegherea video, considerată principala metodă de a depista tentativele de fraudă din sala de examen, nu este atât de ajutătoare pe cât credem. Această metodă previne sau detectează numai anumite forme de copiat, cele mai vizibile de altfel.

Potrivit experţilor, camera video vede dacă te întorci în bancă să vorbeşti cu alt candidat, vede dacă persoanele din examen comunică în vreaun fel între ele, vede dacă supraveghetorul ajută candidaţii sau dacă se utilizează metodele clasice de copiat cum sunt fiţuicile.

Sunt însă şi situaţii, deseori ingenioase, pe care supravegherea video nu le poate depista.

Dr. Ardeshir Geranpayeh este expert Cambridge English în detectarea metodelor de copiere la examene. Mai exact, titulatura lui este de „Head of Psychometrics & Data Services”, departament care se ocupă, printre altele, şi de „cheating detection” (detectarea fraudelor). De-a lungul timpului, a întâlnit tot felul de metode care mai de care mai ingenioase când vine vorba de fraudă la teste. Spre exemplu, a fost un caz al unui candidat căruia i-a explodat în ureche un aparat prin care care cineva îi şoptea „de la capătul firului” ce să scrie pe foaia de examen.

Geranpayeh spune că prevenţia este secretul corectitudinii examenelor de limba engleză organizate de Cambridge English, care ţine de prestigioasa Universitate Cambridge din Marea Britanie.

„Şi noi experimentăm cu supravegherea video, dar problema cu asta este că sunt metode de a copia care nu se văd pe cameră. Dacă ştiu că sunt supravegheaţi, candidaţii nu vor vorbi între ei, iar din acest punct de vedere, supravegherea video la examene este utilă, şi noi o folosim în unele locuri. Problema e că nu poţi să foloseşti camerele decât pentru anumite metode de copiat. În funcţie de ţară, avem metode specifice de monitorizare în sala de examen. În cele mai multe cazuri, ne bazăm pe supraveghetorii din sala de examen. Ei pot controla cel mai bine situaţia la faţa locului, e jobul lor să supravegheze ce se întâmplă şi să-i prindă pe candidaţii care încearcă să copieze. Desigur, candidaţii nu au voie în sala de examen cu niciun aparat electronic cum ar fi telefoanele sau în unele cazuri chiar ceasurile de la mână”, a spus expertul.

Vizavi de soluţia găsită anul trecut de Ministerul Educaţiei, şi anume de a distribui lucrările de Bac la corectură în alte judeţe decât în cele unde au fost susţinute, expertul de la Cambridge spune că cea mai bună metodă de a evita corupţia este distribuirea responsabilităţii în mai multe mâini. „Sunt câteva lucruri pe care le poţi face pentru a ocoli corupţia. Spre exemplu, elimini ceea ce este redundant, nu laşi ca puterea de decizie să fie în mâinile unei singure persoane. Împarţi responsabilităţile pe mai multe niveluri şi ai grijă ca operaţiunea să nu fie coordonată de o singură persoană, atunci poţi controla problema. Nu toată lumea este coruptă, în general este una singură, ideea e să faci în aşa fel încât să nu ajungă puterea de decizie la acea persoană”, a explicat Geranpayeh.

În România, organizatorii Cambridge English spun că nu a fost nevoie să implementeze metode anti-corupţie. „România nu este o ţară de care ne facem griji. Una din problemele cu supravegherea video este că nu acoperă totul, aşa că ne bazăm pe oamenii care supravegherea în sală”, a adăugat şi Steve McKenna, şeful biroului de comunicare de la Cambridge English.

„Da, şi avem mare grijă pe cine recrutăm fiindcă dacă nu ai încredere în oamenii pe care i-ai angajat ca supraveghetori, dacă nu ai încredere în corectitudinea centrului de examinare, nu ai cum să organizezi examene acolo în primul rând. De asemenea, noi lucrăm şi cu date, nu numai pe bază de încredere. Siguranţa corectitudinii vine dintr-o combinaţie de date şi de încredere”, a mai spus Geranpayeh.

Dacă prind pe cineva copiind, îl elimină din examen, însă există situaţii când vine altcineva să dea testul în locul candidatului adevărat. „Există şi impostori, oamenii care vin şi dau examenul în locul altcuiva. Pedeapsa depinde de ce au făcut, au fost cazuri în care am ajuns la tribunal cu ei”, a explicat expertul.

În cazul acestora, metoda de verificare este fotografierea candidaţilor atunci când intră în sala de examen şi compararea portretelor cu cele care se regăsesc în dosarele depuse la înscrierea la examen. De asemenea, în cazul unei investigaţii, se compară şi scrisul de mână.

El a mai spus că România nu a fost niciodată pe lista ţărilor monitorizate fiindcă erau suspectate de corpuţie. La rândul său, Steve McKenna a explicat că „În România lucrăm cu un număr mic de instituţii de calitate şi care au integritate, deci nu avem de ce să ne facem griji”.

În cazul examenelor Cambridge, Geranpayeh spune că „Majoritatea candidaţilor, 95% din ei, nu intră în examen cu gândul să copieze, cei care copiază sunt excepţiile. În realitate, numărul de indivizi care au fost prinşi copiind reprezintă mai puţin de 0,2%”. Motivul pentru care sunt atât de puţini, prin comparaţie cu situaţia de la examenele naţionale din ţara noastră, este fiindcă metodele de prevenţie sunt foarte riguroase. Examenele Cambridge se bucură de prestigiul pe care îl au la nivel internaţional fiindcă lumea ştie că sunt de calitate, că sunt foarte grele şi că sunt corecte, că se face tot posibilul pentru ca examenul să se desfăşoare într-un mediu corect.

Sursa: Mediafax