Descoperire extrem de importantă. Ce ar putea declanşa în realitate Alzheimer-ul

Şi anume de încercarea creierului de a lupta împotriva microbilor, bacteriilor sau virusurilor.

Momentul în care audienţele au luat-o razna. Scene memorabile în direct. „Am un talent desăvârşit!”

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Deşi procesul nu este încă pe deplin înţeles, se pare că agenţii patogeni ai infecţiilor traversează bariera hemato-encefalică şi pot determina acumularea de plăci lipicioase asociate cu această stare a creierului.

VIDEO. Primul giratoriu suspendat din România a fost deschis

Până în prezent, această ipoteză a fost testată doar pe şoareci.

După cum relatează Anil Ananthaswamy în New Scientist, plăcile lipicioase de proteine ​​beta-amiloide, care provin din membranele grase ale celulelor nervoase, au fost mult timp asociate cu boala Alzheimer.  Cercetătorii încă nu au prea multe dovezi solide privind motivul pentru care acestea se acumulează şi cum anume funcţionează.

Se consideă că aceste conglomerate lipicioase ar putea fi un răspuns natural la infecţia care blochează celulele de semnalizare şi se activează ca un răspuns imun care declanşează inflamaţia şi mănâncă celulele cu handicap. Aceste acţiuni cauzând pierderea memoriei şi confuzia, ambele asociate cu Alzheimer.

Pentru a testa acest lucru, un grup de cercetători de la Harvard Medical School au introdus bacterii în creierul şoarecilor şi au constatat că smocurile lipicioase s-au dezvoltat peste noapte.

Apoi au testat acest lucru pe nematode şi celule neuronale cultivate, care au confirmat acelaşi rezultat – atunci când creierul este ameninţat de agenţi patogeni, se acumulează plăci.

„Descoperirile noastre confirmă posibilitatea interesantă că patologia Alzheimer poate apărea atunci când creierul percepe că este sub atacul agenţilor patogeni invadatori. Dar va fi nevoie de continuarea cercetărilor. Aparent, căile inflamatorii ale sistemului imunitar înnăscut ar putea fi potenţiala ţintă pentru tratament”, a declarat un membru al echipei, neurologul Robert Moir.

Bariera hematoencefalică slăbeşte pe măsură ce organismul îmbătrâneşte, ceea ce înseamnă că există o şansă mai mare ca bacteriile nedorite sau virusurile să ne atace. Acest lucru ar putea explica de ce boala Alzheimer devine mai frecvetă la persoanele în vârstă.

„Este într-adevăr un studiu inovator şi nou”, a declarat neurologul David Holtzman de la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington, care nu a fost implicat în cercetare.

Următorul pas în cercetare este de a examina creierul persoanelor care au murit din cauza maladiei Alzheimer.

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm şi aceste articole: