De ce ne e frică de întuneric

„Teama de necunoscut (şi întunericul e prototipul necunoscutului) e instinctivă şi strâns legată de mecanismele de supravieţuire a speciei. Toţi, oameni, mamifere, păsări, reptile, ne naştem cu nişte instincte puternice: foamea, sexul, anxietatea etc. Dintre toate, anxietatea rămâne cel mai puternic. Anxietatea este modul oricărei fiinţe vii de a se adapta unei lumi ostile, este o pregătire de război, de fugă sau luptă. În vremurile vechi, întunericul ascundea pericole la tot pasul. Astăzi, lumea noastră e domesticită, dar instinctele ţin minte şi ne obligă să punem răul în faţă, să examinăm scenariul cel mai prost, să considerăm că necunoscutul ascunde în primul rând pericole”, subliniază psihiatrul Vlad Stroescu pentru Gândul.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

Frecvent, excesul de anxietate implică modificări ale respiraţiei sau senzaţii neplăcute. “Aceste stări, de la senzaţii de sufocare la faimosul „nod în gât”, sau chiar dificultatea sau imposibilitatea de a înghiţi mâncarea, pot apărea oricând, nu doar când urmărim filme de groază, care sunt un fel de catharsis pentru anxietatea noatră. Nu ştim prea bine de ce, poate pentru că e vorba de o funcţie vitală şi vulnerabilă a organismului”, spune  psihiatrul Vlad Stroescu, de la Centrul MindCare, pentru Gândul.

Întunericul poate avea asupra noastră multiple efecte, uneori contrare sau paradoxale. “În primul rând, omul este un animal diurn. Asta înseamnă că întunericul declanşează în noi cascade biochimice care iniţiază somnul şi odihna. Întunericul stimulează producţia de melatonină (lumina o inhibă), un hormon care reglează ritmul somn-veghe.
Uneori, sistemul nervos simpatic (cel responsabil cu apărarea instinctivă într-un mediu ostil) devine mult mai activ decât ar trebui în întuneric, din motivele menţionate mai sus. În loc să dormim, tresărim şi ne trezim speriaţi, cu inima bătând puternic, gata de fugă. Oricine poate păţi asta dacă trece printr-o perioadă grea sau stresantă, dar  aceste stări se pot croniciza, pot deveni extrem de obositoare, ne pot afecta viaţa de zi cu zi. În acest caz, ar trebui să cerem sfatul specialiştilor în sănătate psihică”, afirmă Stroescu pentru Gândul.

Sursa: Gândul